Cum a preluat Coaliția PSD-PNL guvernarea și ce lasă în urmă? Economist: Banii s-au mișcat. Sănătatea financiară a crescut în economie

Pe 21 decembrie, Cabinetul PSD-PNL își încheie mandatul început în iunie 2023. Ce moștenire lasă Guvernul Ciolacu? Economistul Cristian Socol a făcut analiza micro și macro a prezentului, pe baza cifrelor oficiale și a concluzionat că „nu a fost ușor și viitorul trebuie construit cu prudență și înțelepciune”.

„De 3 ani de zile aud apocalipsă, dezastru. Zi de zi”, a scris Socol pe Facebook.

Să ne uităm în cifrele oficiale, atât la nivel macro cât și la nivel micro. Cum a preluat în nov 2021 și cum lasă acum guvernarea PSD-PNL vistieria țării, în ciuda crizelor multiple cu care s-a confruntat?

FLASH NEWS Zelenski anunță că SUA i-au furnizat informații despre discuțiile directorului CIA cu șeful spionajului rusesc

23:20

ULTIMA ORĂ Ministerul Afacerilor Externe anunță că 2 cetățeni români au murit în incendiul izbucnit într-o clădire din Elveția, pe 21 august

22:58

La nivel macro, Ciolacu a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și lasă un buffer dublu, după ce în toamnă a fost și de 3 ori mai mare. Nu era această rezervă, România era acum în criză, potrivit economistului.

La momentul preluării mandatului, rezervele valutare internaționale la BNR (aur și valute) erau de 45 miliarde euro iar trei ani mai târziu, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt de 61,2 miliarde euro (+36%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb nu mai stătea sub 5 lei la un euro.

Ciolacu preluat guvernarea la o datorie externă în PIB de 54,9% din PIB și o lasă la 52,4% din PIB. Mai mult, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 103,5% în prezent (compatibil cu recomandarea FMI pv adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corectă a rezervelor, România avea probleme grave de finanțare, conform analizei prezentate de Socol.

De asemenea, deficitul de cont curent era de 7,3% din PIB și o lasă la 8,3% din PIB, cu un grad de finanțare din fluxuri nepurtătoare de dobândă crescut de la 60 la 73%. Aici trebuie mai mult încurajată producția internă.

Investițiile publice s-au dublat, de la 59 miliarde lei, la 120 miliarde lei.

A preluat deficitul bugetar la 7,2% din PIB și a lasă guvernarea la 8,2% din PIB (estimare). Investițiile publice au reprezentat 75-85% din deficit în toată această perioadă, peste ponderea de 60% prevăzută în criteriile de sustenabilitate

La nivel micro, „banii s-au mișcat în economie”, a scris Socol.

Banii s-au mișcat în economie. S-a și consumat, dar s-a și economisit. S-a și creditat, dar s-a și investit la nivel de gospodării. Iată, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei și se lasă guvernarea la 360 miliarde lei. Creditele populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 186 miliarde lei.

Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în prezent iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% în prezent.

CITEȘTE ȘI: