Prigoana lui Bolojan. În vreme ce Ungaria și Polonia taie masiv impozitele și oferă stimulente pentru familii sau a 14-a pensie, România se luptă cu creșteri năucitoare de TVA, taxe și impozite, tăierea burselor și taxarea mamelor și pensionarilor

Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă.

• Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii.
• Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%.
• Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget.

ULTIMA ORĂ Jandarmii îi caută pe manifestanții care au încercat să forţeze cordoanele de protecţie la protestul de ieri. S-au dat amenzi şi s-au făcut dosare penale

08:35

TRAGEDIE Doi frați din Bacău au fost găsiți carbonizați în casa care a luat foc

08:30

Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan

2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters.

Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt:

Viktor Orban – Foto: Profimedia images

• ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit)
• stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite.

Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan.

Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu.

Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene.

Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria

• Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă.
• Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare.
• Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă
• A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie.

Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado.

”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată.

Facilități fiscale și stimulente pentru mame

• Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit.
• Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record).
• Deduceri și scutiri fiscale
• Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare.

În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal.

Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate

În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri.

Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori.

Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii

Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel, dacă în România acestea suportă taxe blânde, în țara vecină autoritățile au decis o creștere cu 30% a taxelor impuse băncilor care operează în Polonia.

În octombrie 2025, președintele Poloniei, Karol Nawrocki a promulgat o lege care elimină impozitul pe venit pentru părinții care au cel puțin doi copii și venituri anuale mai mici de 140.000 de zloți (aproximativ 32.980 de euro), o reformă menită să sprijine familiile, să majoreze veniturile disponibile și să stimuleze activitatea economică.

Potrivit estimărilor administrației prezidențiale, o familie poloneză vizată de măsură va avea în medie un câștig net suplimentar de circa 1.000 de zloți lunar (aproximativ 235 de euro) datorită acestei facilități fiscale. De altfel, Karol Nawrocki a făcut din această măsură – impozitul zero pentru familii – unul dintre pilonii principali ai campaniei sale prezidențiale care i-a adus câștig de cauză.

Tot președintele Nawrocki a crescut cu 30% taxarea băncilor

Tot preşedintele Nawrocki a promulgat un proiect de lege guvernamental care introduce o rată mai mare a impozitului pe profit pentru băncile din Polonia, potrivit Notes from Poland. Astfel, impozitul pentru bănci, care se situa în 2025 la 19%, a crescut la 30% de la 1 ianuarie 2026.

Măsura este destinată să genereze venituri de miliarde de euro, într-un moment în care Polonia încearcă să aducă sub control creşterea sale datoriei publice, una destul de consistentă. De altfel, în anul 2025,  Polonia și România au înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice din rândul CEE8 (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația și Slovenia) față de T1/2024 și față de T1/2023, informează un studiu Erste.

„Deși România are cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an (date Eurostat între T1 2025 și T1 2024) și în ultimii doi ani (între T1 2025 și T1 2023)”, scrie Erste.

România, sub zodia austerității și a unor poveri fiscale suportate în principal de populație

În România, lucrurile stau total diferit, iar populația se confruntă, odată cu implementarea pachetelor de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, cu o erodare dramatică a veniturilor generată de multiple cauze.

• În primul rând, creșterea TVA de la 19 la 21% decisă de la 1 iulie 2025 a afectat puterea de cumpărare a românului, deja diminuată de cea mai mare inflație din Europa. La finalul anului 2025, datele INS confirmau oficial o scădere semnificativă a consumului.
• Tot de la 1 iulie 2025, mamele, pensionarii și veteranii de război trebuie să plăteasca CASS:
• Impozitele și taxele locale au crescut cu procente care variază între 50% și 80% în funcție de deciziile consiliilor locale. Cu toate acestea, mai mulți proprietari s-au plâns că în realitate creșterile sunt mult mai mari. Guvernul se așteaptă la venituri mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloacele de transport
• De la 1 ianuarie 2026, românii s-au trezit cu creșteri uriașe la taxe și impozite pe locuințe, mașini, terenuri sau spații comerciale (Detalii AICI). Revoltați de sumele uriașe, mulți români au decis să le conteste în instanță.
• Tot din 2026 urmează să intre în vigoare Pachetul 3 de măsuri Bolojan.
• O altă consecință directă a noilor măsuri fiscale va fi creșterea ratelor la credite, avertizează economistul Cristian Păun.

Deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, abia luna aceasta Executivul s-a angajat că va aproba bugetul pe anul în curs.

Românii strâng cureaua degeaba. Măsurile fiscale de austeritate nu au efectul scontat

Guvernul susține că majorările sunt necesare pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea investițiilor.

Din păcate, cetățenii fac eforturi degeaba, așa cum o serie de economiști importanți au avertizat încă din vara trecută. Astfel, fostul prim-ministru Florin Cîțu usține că majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, aplicată în 2025, nu a produs un efect superior de colectare la buget față de anul anterior, când taxa nu fusese majorată. Într-o postare pe Facebook, Cîțu afirmă că datele oficiale ale Ministerului Finanțelor contrazic discursul potrivit căruia creșterea TVA ar fi dus automat la încasări mai mari.

„Am ales cel mai prost moment să creștem taxele. S-a și văzut că n-am încasat semnificativ mai mult taxe la buget, pentru că n-ai cum, cu o economie care se prăbușește. Deci, nu ne-am atins scopul cu acele taxe decât parțial, ceea ce înseamnă că o nouă creștere de taxe nu va duce la și mai multe încasări la bugetul statului, dimpotrivă, va distruge și mai mult din partea economiei care contează”, spune și profesorul de economie Cristian Păun.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026
• Viktor Orbán lasă în ofsaid UE și își securizează livrările de gaze. După Trump și Putin, premierul Ungariei bate palma și cu Erdogan
• România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc. Deficitul comercial a crescut cu 1 miliard de euro