Cum arată România în cifre, la final de an. Inflație, costuri ridicate și un trai tot mai greu de dus

În decembrie, România arată ca o țară care a urcat pe hârtie, dar a rămas cu aceeași greutate în buzunar. În statistici, salariul mediu net trece de 5.000 de lei. În viața de zi cu zi, tot mai mulți români ajung să împartă banii pe rubrici stricte: chirie, utilități, mâncare, transport. Dacă mai rămâne ceva, intră la „neprevăzute”. Iar neprevăzutele par că au devenit o regulă.

Povestea se repetă în mii de apartamente: o leafă care pare decentă în titluri, dar care se rupe rapid în facturi. În orașele mari, un salariu mediu abia acoperă cheltuielile de bază. În orașele sărace, nici nu se pune problema unui plan de economii. Acolo, salariul mediu coboară spre 3.800-3950 lei, iar șomajul urcă spre 7-8,8%. Diferența dintre „România în cifre” și „România în realitate” se vede cel mai bine exact aici: între statistica națională și viața din orașele cu joburi puține.

Creșteri care nu mai țin pasul cu traiul zilnic

Salariul mediu net a trecut de 5.000 de lei, însă această medie ascunde două Românii: Una care trăiește în centre urbane cu salarii mai bune și locuri de muncă stabile. Alta care rămâne blocată în orașe cu șomaj ridicat și salarii mici, unde fiecare creștere de preț lovește mai tare.

VIDEO Doru Bușcu: „Nicușor, când începe să vorbească, sentimentul e că nu știe ce urmează să spună”

17:07

NEWS ALERT Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Cum a rămas în pom reorganizarea ANCOM

16:53

În topul orașelor sărace, descris de Gândul pe final de 2025, apar constant județe care au dus ani la rând povara șomajului: Vaslui și Teleorman, cu rate care ajung la 8,8% la nivel de județ, la un salariu mediu net în jur de 3.800 de lei. În același tablou intră Drobeta-Turnu Severin (șomaj 7,5%, salariu mediu net 3.850 lei), Reșița (7,0%, 3.900 lei). Lista continuă cu orașe precum Giurgiu, Galați, Botoșani, Galați, Călărași, Focșani, Zalău, Slatina, Târgu Mureș, Tulcea, Bacău, Deva, Slobozia, Suceava și Piatra Neamț.

Peste acest peisaj, Guvernul Bolojan intră cu decizii care apasă direct pe piața muncii. La ASF, de la 1 ianuarie 2026, salariile scad cu 30%, iar instituția pregătește concedieri și tăieri de posturi, cu o organigramă care scade de la 550 la 470 de posturi. În paralel, apare și scandalul salariului minim: sindicatele cer o creștere cu 300 de lei brut, patronatele cer înghețare, iar Guvernul pregătește ordonanțe care pot bloca majorările în 2026. Miza nu ține doar de politică. O creștere cu 300 de lei, potrivit calculelor publicate de Gândul, aduce la buget aproximativ 3,3 miliarde de lei din taxe și contribuții. În schimb, mediul privat invocă riscul de presiune pe costuri, investiții și inflație.

Prețuri tot mai mari resimțite zilnic

Dacă salariul rămâne „pe hârtie” o veste bună, prețurile rămân „în coș” vestea care strică orice plan. Alimentele, serviciile, energia și transportul au urcat, iar scăderea inflației nu aduce automat și ieftiniri. Prețurile au rămas sus, iar oamenii s-au adaptat prin compromisuri.

2026 vine cu un nou val de presiuni fiscale. CCR a aprobat pachetul 2 de măsuri fiscale, iar de la 1 ianuarie intră taxe și impozite mai mari. Impozitul pe locuințe crește puternic, cu exemple care arată salturi clare (pentru un apartament de 3 camere din București, un impozit de 198 lei poate ajunge la 355 lei). La mașini, statul introduce principiul „poluatorul plătește”, cu diferențe în funcție de normă de poluare, iar la electrice apare o taxă fixă. Cresc și taxele pentru câștiguri din bursă, iar pentru criptomonede apare un impozit de 16% pe câștig, cu praguri mici de neimpozitare pe tranzacții.

Pe lângă taxe, apar și scumpiri care lovesc direct în mobilitatea de zi cu zi. CFR Călători a anunțat scumpiri la biletele de tren din 14 decembrie 2025, pe fondul actualizării tarifelor cu inflația, după o scumpire anterioară din 31 iulie 2025 legată de TVA. Exemplele oferite sunt ușor de înțeles: București-Brașov urcă la 75 de lei la clasa a II-a (de la 68 lei), București-Constanța ajunge la 93 lei la clasa a II-a, iar București-Iași urcă spre 140 lei.

Cât de scumpe au devenit mesele românilor

Inflația de aproape 10% a redus dramatic puterea de cumpărare a românilor. În ultimul an, cel mai mult au crescut prețurile la alimente. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele cu peste 11%. S-au mai majorat și costurile serviciilor, iar produsele nealimentare s-au scumpit, de asemenea. Raportată la salariul minim pe economie, inflația reduce puterea de cumpărare a românilor cu 250 de lei.

Sursa foto: INS

La mâncare, presiunea poate crește și din altă direcție: un impozit nou pe sere, solarii și alte construcții agricole, prevăzut tot din 2026. Economiștii avertizează că măsura se poate vedea în prețuri, într-un moment în care România importă deja o parte mare din legumele consumate. Fermierii spun că taxarea, la care se adaugă costuri mai mari la îngrășăminte, combustibili și energie, poate împinge piața spre importuri și poate lovi producătorii mici.

Chiria: cea mai mare presiune pentru români, în special pentru tineri

În orașele mari, chiria a ajuns una dintre cele mai grele cheltuieli. Pentru un apartament modest, mulți români dau între 40% și 60% din venit. Tinerii simt presiunea cel mai tare: fie împart locuințe, fie rămân mai mult timp la părinți, fie acceptă să facă naveta și alte compromisuri care, în altă perioadă, păreau temporare.

Tot în domeniul imobiliarelor, prețurile apartamentelor au explodat. București, Cluj-Napoca, Brașov și Constanța au ajuns la niveluri care concurează cu capitalele vestice. Diferența este însă, că veniturile românești nu au nimic în comun cu cele din Viena sau Madrid.

Cumpărarea unui imobil, în 2025, a devenit un lucru aproape imposibil pentru români. În prezent, în Capitală, metrul pătrat sare de 2.100 euro, iar în Cluj-Napoca ajunge la 3.200 euro. Drept urmare, un apartament cu două camere în București a ajuns să coste aproximativ 130.000 de euro. Și zona este importantă. Un apartament central costă de patru ori mai mult decât unul la periferie.

Inflația, nivel record în 2025

Inflația a scăzut ușor în toamnă, de la 9,9% cât era în septembrie, la 9,8% în octombrie, însă România rămâne pe primul loc în Uniunea Euopeană.

După renunțarea la plafonare, electricitatea a avut o scumpire puternică, iar valul s-a văzut în lanț. În același timp, Guvernul a legat măsurile de austeritate cu obiectivul de echilibrare bugetară, însă pentru oamenii de rând efectul a venit sub formă de bani mai puțini și facturi mai mari.

Pe termen scurt, apar și riscuri de scumpiri la gaze, după liberalizarea pieței așteptată la 1 aprilie 2026. În plus, incertitudinea legată de Lukoil a adus deja neliniște pe piața carburanților, iar experții au vorbit despre un risc de scumpiri semnificative, cu efect direct în transport și prețurile din magazine.

Cifrele cresc, siguranța scade

La nivel mare, România are și o presiune care se vede în indicatori: datoria externă totală a crescut în 2025 cu aproape 18 miliarde de euro. Cea mai mare parte a creșterii vine din împrumuturile statului, iar deficitul rămâne ridicat. Aceste cifre nu intră direct pe bonul de la supermarket, dar ele influențează dobânzile, cursul, investițiile și, în final, costul vieții.

România la final de an arată mai bine în grafice decât în portofele. Salariile cresc, însă prețurile cresc mai repede. Chiriile apasă, iar taxele care intră din 2026 mai adaugă un strat de stres peste bugete. În orașele sărace, problema începe cu lipsa locurilor de muncă și se termină cu imposibilitatea unui plan pe termen lung. În orașele mari, problema începe cu chiria și se termină cu o viață care se calculează la zi.

Pe hârtie, România urcă. În realitate, tot mai mulți români au o singură strategie: să treacă și luna următoare.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
• Salarii tăiate masiv și concedieri la ASF, de la 1 ianuarie 2026. Niciun angajat nu scapă de micșorarea lefei
• Cele mai sărace orașe din România la final de 2025. Tabel complet, în funcție de rata de șomaj și de salarii