De ce întârzie bugetul pe 2026 și ce efecte are? Guvernul, somat de specialiști să implementeze reforma bugetară. Analiza a doi economiști reputați, pentru Gândul

În plină criză economică și spre deosebire de multe țări europene (Ungaria, de exemplu, are buget adoptat din iunie 2025), România nu are încă buget de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști economici pentru a afla dacă această întârziere ne afectează și care este modelul aplicat de alte țări în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, i-am întrebat pe Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există o motivație a decidenților politici în spatele acestei întârzieri nefiresc de mari. Ambii economiști au căzut de acord că indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este obligatorie pentru a reuși scăderea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și ieșirea din cercul vicios datorie publică – împrumuturi externe cu dobândă uriașă. 

Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că acesta va fi definitivat până luna viitoare, iar miercuri a avut consultări alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu .

CONTROVERSĂ Adevăratul pericol reprezentat de Donald Trump. De ce discursul președintelui de la Davos nu liniștește Europa

11:46

FLASH NEWS Bolojan a discutat cu E.ON și ambasadoarea Germaniei despre întârzierile plăților din schema de plafonare

11:43

„Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat marți premierul la TVR 1.

Premierul a mai subliniat că bugetul de investiții alocat pentru anul în curs va fi bazat în principal pe absorbția de fonduri europene.

O gură de oxigen nesperat. ”Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei”

În opinia analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe privind un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 e un lucru benefic, însă trebuie să îl privim în ansamblul exercițiului bugetar pe 2026. În acest sens, faptul că s-a întârziat bugetul e un moment de respiro, care ne aduce un plus de 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pe 2026 ar trebui să fie una realistă, avertizează expertul. 

Sursa foto: GÂNDUL LIVE

• Trebuie remarcat faptul că am primit o cură de oxigen nesperat din punct de vedere financiar astăzi, prin anunțul ministrului Nazare cum că deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub nivelul de 8,4% cât se estimase inițial. Acest lucru înseamnă că vom avea la dispoziție, în bugetul lui 2026, încă 15 miliarde de lei, bani care reprezintă o sumă extrem de mare raportat la dimensiunea cheltuielilor pe care le avem de făcut în 2026.

Bolojan trebuie să treacă cu adevărat la reforma administrației publice

Adrian Negrescu a mai observat că bugetul pe acest an ar trebui în sfârșit să prevadă reforma mult anunțată a administrației publice, căci fără tăierea cheltuielilor bugetare deficitul va rămâne în continuare ridicat, antrenând noi împrumuturi cu dobândă uriașă.

• De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată răspunderea de către premierul Bolojan pe pachetele privind reforma administrației publice și pe pachetul privind măsurile de susținere a mediului de afaceri, măsuri făcute de PSD, dar și de PNL și USR. Din câte am înțeles. un mix de măsuri de la toate partidele politice.
• Cu siguranță (bugetul) va trece. E mai mult un fel de scamatorie bugetară din punctul meu de vedere, pentru că multe din posturile tăiate sunt bugetate, dar neocupate. Să ne aducem aminte că fostul premier Ciolacu vorbea de 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în administrația publică, deci probabil se vor tăia aceste posturi. Iar pe de altă parte ne-a spus Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, cel care a propus acest pachet, că impactul financiar peste 2026 este undeva la nivel de 3,7 miliarde de lei, o sumă infimă raportat la dimensiunea deficitului bugetar cu care se confruntă România, undeva la nivel de 26 miliarde de euro în 2026.

”De undeva trebuie tăiat. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului”

Analistul economic consideră că reforma administrației e obligatorie și speră să se implementeze, altfel cercul vicios al datoriilor și împrumuturilor va continua.

• ”De undeva trebuie tăiat, iar reforma administrației locale e absolut necesară. Altfel, dacă nu vom tăia toate aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns, la un buget de 400 miliarde de euro, să împrumutăm în plus încă vreo 50 miliarde de euro ca să avem cu ce să plătim toate obligațiile statului.
• Vor să vadă, într-adevăr, că aceste măsuri de reducere a cheltuielor din sectorul bugetar vor fi aprobate de Parlament și vor intra în vigoare, iar din această perspectivă să construiască un buget, sperăm noi, realist. Un buget în care să vedem o reducere semnificativă a cheltuielilor în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit asumată de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027.
• Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului. Alte creșteri de taxe ar duce la o recesiune economică. Doar printr-o reformă din temelii a administrației, prin reducerea evaziunii și prin susținerea economiei vom putea atinge pragul de deficit”, mai explică expertul
  

Bolojan amână bugetul tot ca măsură de austeritate

O altă cauză a întârzierii bugetului se referă la intenția Executivului de a mări încasările de stat prin dividende. Adrian Negrescu apreciază că acest tip de încasări va fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, noul buget le impune austeritate autorităților locale, mai crede analistul.

”Aprobarea cu întârziere a bugetului, în mod paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan. Practic impune autorităților să cheltuiască în anumite limite foarte stricte, în aceste luni până când bugetul de stat va deveni realitate. Altfel spus, cu cât se amână mai mult aprobarea bugetului, cu atât se cheltuie mai puțin bani de către instituțiile statului, chiar și de către primării, având în vedere că legea le obligă să cheltuiască doar o mică porțiune din banii alocați pentru 2026. Deci și amânarea aprobării bugetului pe 2026 reprezintă tot o măsură de austeritate, de această dată făcută într-un mod ingenios, prin care statul încearcă să stopeze multe dintre cheltuiebile care se fac preponderent în lunile ianuarie și februarie, la început de an. Este un fel de inginerie administativă care produce niște efecte pozitive sensul reducerii deficitului bugetar, dar într-adevăr ridică semne de întrebare legate de predictibilitatea cheltuierii banilor publici.

Dacă ai abia în februarie un buget nu reprezintă o situație normală, dar să nu uităm că suntem într-o situație bugetară destul de dificilă. Chiar și la 7,7%, deficitul bugetar este cel mai mare din Uniunea Europeană raportat la venituri. Așa că suntem încă în zona măsurilor de austeritate și în această cheie trebuie să privim toate aceste măsuri pe care autoritățile le iau

• Mai mult decât atât, cred că Guvernul a așteptat să vadă și cum se va încheia perioada în care companiile încearcă să-și plătească dividentele pe anii trecuți, în condițiile în care, începând din 2026, impozitul pe dividente crește la 16%, de la 10% la 16%. Din această perspectivă, cred că încasările statului din dividende în această perioadă vor fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Altfel spus, încearcă să vadă, într-adevăr, cum se va încheia anul 2025 din perspectiva deficitului bugetar, și veștile sunt bune”. 

Adrian Codîrlașu: Se aplică legile de anul trecut

În opinia analistului Adrian Codîrlașu (președintele CFA), întârzierea adoptării bugetului nu este riscantă, dar nici nu aduce mari beneficii, cu excepția unui anumit control fiscal.

”Dacă într-un an, prin absurd, n-am avea buget, s-ar aplica cel de anul trecut. Dimpotrivă, dacă îl menținem pe cel de anul trecut, mai strict, e mai bine. Deci nu văd nicio problemă că va fi, poate mai târziu, aprobat de Parlament. Nu e că nu avem buget, ci îl aplicăm pe cel din 2025, care presupunea cheltuieli publice mai mici. Sunt legile care impun taxe. Problema erau cheltuielile și nevenind alt buget, se aplică legile de anul trecut. Deci, în opinia mea asta, este mai bine fiindcă se țin cheltuielile sub control. Nici nu ne impactează, nici nu ne dezavantajează”.

”Cineva nu îl lasă pe premier să aplice măsurile de reformă”

Adrian Codîrlașu consideră că măsurile de reformă anunțate de premier, mai ales la nivelul administrației locale, întâmpină piedici serioase. Analistul se declară pesimist față de succesul aplicării acestora în 2026.

• Pare că nu este voință politică decât pentru a taxa suplimentar oamenii. Dar e foarte bine ca măsurile propuse de domnul prim-ministru să se aplice. În opinia mea, cineva clar nu îl lasă să le aplice. La un moment dat, cineva s-a opus la ele. Nu știu cine, dar s-a venit cu niște propuneri care nu s-au mai întâmplat. Acolo e problema. Sunt pesimist că se vor lua acele măsuri de reformă, dacă mă uit la cum decurg lucrurile. Să sperăm că vine o surpriză plăcută și se fac, dar personal sunt pesimist, a mai punctat analistul.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Studiul care desființează măsurile lui Bolojan. Cum a ajuns austeritatea să-i sărăcească mai mult pe cei vulnerabili. „De-a dreptul pervers”

Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu