Prima pagină » Economic » Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toarne asfaltul. Drumurile, între presiunea timpului și criza de personal

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toarne asfaltul. Drumurile, între presiunea timpului și criza de personal

19 ian. 2026, 06:00, Economic

Sergiu Brumaru

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toarne asfaltul. Drumurile, între presiunea timpului și criza de personal

Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană.

2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi

Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km.

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 835. Viața revine la normal în Iran. S-au redeschis școlile, iar populația are acces la Internet

08:04

SPORT Imagini spectaculoase. După o finală ireală și bătălii continue, Senegalul câștigă Cupa Cupei Africii pe Națiuni din 2025 împotriva Marocului

07:32

Imagini spectaculoase. După o finală ireală și bătălii continue, Senegalul câștigă Cupa Cupei Africii pe Națiuni din 2025 împotriva Marocului

România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene.

„Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația.

Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România.

Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România

Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026.

Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării.

Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești

Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant.

Când vine vorba de partea „verde” a infastructurii, conform analizezi Sustainable Automobility Report, tranziția către mobilitatea sustenabilă rămâne un obiectiv important pentru România, dar implementarea rămâne problematică. În 2026, numărul stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice ar urma să crească de aproape 5 ori, de la 1.350 la 6.500 de stații, dar numărul acestora rămâne în continuare sub necesarul real și în urma statelor Uniuni Europene. Totuși, România își propune, prin jaloanele din PNRR, să ajungă la zeci de mii de stații de încărcare pentru a susține trecerea la EV-uri și reducerea emisiilor.

Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele

Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația este extrem de gravă pentru că sectorul construcțiilor are nevoie de finanțări și investiții pentru a putea continua lucrările, chiar și într-un ritm mai lent.

O altă problemă de care se lovește România este finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. Guvernul a luat decizia de a adopta o Ordonanță de Urgență, pe 19 august 2025, cu scopul de a „evita riscurile fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare”. Practic, prin intermediul acestei decizii, sunt prioritizate doar proiectele cu șanse reale de finalizare până la 31 august 2026, în timp ce proiectele cu un progres de sub 30% rămân supuse riscului de suspendare a finanțării europene.

„Investiţiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanţare proiectele care vor fi finalizate până la sfârşitul lunii august 2026, aşa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a spus atunci premierul Ilie Bolojan.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

asociatia pro infrastructura autostrazi guvernul bolojan infrastructura romania modernizarea feroviara pnrr