De ce cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Cauzele psihologice ale cumpărăturilor compulsive

Multe persoane care cumpără compulsiv sunt adesea considerate risipitoare sau iresponsabile financiar, scrie eleconomista.es.

În realitate, psihologii arată că acest comportament are, de cele mai multe ori, cauze emoționale profunde, care țin mai puțin de bani și mai mult de modul în care oamenii își gestionează emoțiile.

Cumpărăturile impulsive sunt frecvent asociate cu stres, anxietate, stima de sine scăzută, tensiuni în relațiile personale sau lipsa odihnei și a echilibrului emoțional.

Cumpărăturile sunt o formă de alinare

Pentru unele persoane, cumpărăturile oferă o formă rapidă de alinare. Un produs nou, o comandă online sau o achiziție spontană pot genera pentru scurt timp senzații de satisfacție, entuziasm sau control.

SCANDAL Premierul Poloniei recunoaște că este dificil să calmeze disputa Zelenski-Nawrocki. „Mă străduiesc să reduc pierderile. Nu este o sarcină ușoară”

21:29

FLASH NEWS Reacția Cotroceniului după apariția pozelor de la Bruxelles cu Nicușor Dan, Rareș Bogdan, Victor Negrescu, Lucian Pahonțu și Eugen Tomac

21:26

Această stare este însă temporară. La scurt timp pot apărea vinovăția, regretul sau frustrarea, ceea ce duce la repetarea comportamentului. Astfel se creează un cerc vicios: emoții negative → cumpărături → satisfacție scurtă → emoții negative.

Stima de sine scăzută, „vindecată” cu shopping compulsiv

Un factor important în acest comportament este stima de sine scăzută. Unele persoane ajung să își asocieze valoarea personală cu lucrurile pe care le dețin sau cu imaginea pe care o proiectează.

În acest context, cumpărăturile devin o formă de validare: mai multă încredere, mai multă acceptare, mai multă siguranță în fața celorlalți.

De asemenea, singurătatea sau dificultățile în relații pot accentua nevoia de „compensare” prin consum.

Consumul în era modernă, o problemă

Societatea actuală contribuie semnificativ la acest tip de comportament. Publicitatea constantă, reducerile agresive și platformele de cumpărături online fac achizițiile extrem de accesibile.

Expunerea continuă la produse noi creează ideea că „ai nevoie” de mai mult, chiar și atunci când acest lucru nu este adevărat. În timp, cumpărăturile pot deveni un răspuns automat la stres sau plictiseală.

Cumpărăturile compulsive nu fac decât să ne golească buzunarul

Deși par inofensive la început, cumpărăturile compulsive pot duce la dificultăți financiare, datorii și probleme în relațiile personale. În plus, ele nu rezolvă cauza reală a disconfortului emoțional, ci doar o amână temporar.

Recomandările specialiștilor: Înțeles, nu judecat

Psihologii subliniază că este important ca acest comportament să fie înțeles, nu judecat. Soluția nu este doar controlul cheltuielilor, ci și lucrul cu emoțiile care stau la bază.

Strategii precum gestionarea stresului, creșterea stimei de sine, dezvoltarea relațiilor sănătoase și conștientizarea obiceiurilor de consum pot ajuta la reducerea cumpărăturilor impulsive.

Ce spune psihologul Diana Camin de la Blua de Sanitas

• „Atunci când cumpărăturile compulsive se mențin în timp, problema nu se limitează la cheltuială. Această pierdere a controlului afectează stima de sine, generează tensiuni în relațiile personale și, în unele cazuri, afectează și odihna, deoarece îngrijorarea apare după cumpărătură. De aceea, este util să ne întrebăm ce rol are acest comportament, adică dacă servește la calmarea anxietății, la umplerea unui gol sau la evitarea unei emoții dificile.
• În acest context, experții recomandă să se facă diferența între nevoie și oportunitate. Înainte de a cumpăra, este util să ne întrebăm dacă produsul ar fi fost cumpărat fără reducere. Această pauză ajută la detectarea dacă decizia răspunde unei nevoi reale sau fricii de a pierde o ofertă.
• De asemenea, se recomandă identificarea emoției care apare înainte de impuls. Astfel, se arată că dorința urgentă de a cumpăra apare de obicei după un moment de tensiune, singurătate sau frustrare. Recunoașterea acestui declanșator permite diferențierea între o cumpărare planificată și un răspuns emoțional automat.
• În plus, se recomandă să se aștepte câteva ore înainte de a finaliza o cumpărare online, iar ștergerea cardurilor salvate sau dezactivarea notificărilor comerciale sunt măsuri care ajută la recâștigarea controlului. Pauza nu elimină problema de la sine, dar reduce impulsivitatea.
• În final, se recomandă analizarea relației cu vinovăția. Disconfortul ulterior este un semnal important. Dacă după cumpărături apar rușine, ascundere sau promisiuni repetate de schimbare, poate fi vorba despre o pierdere a controlului care necesită atenție.
• În cazul în care comportamentul se repetă frecvent și impulsul nu poate fi oprit, este important să se consulte un profesionist în sănătatea mintală, fie în mod direct, fie prin video-consultație. Un specialist va putea evalua comportamentul și va ajuta persoana să găsească alte modalități de a gestiona disconfortul fără a recurge la cumpărături care ulterior generează vinovăție sau disconfort emoțional.”

Nu este vorba doar de bani

Cumpărăturile compulsive nu sunt doar despre bani, ci despre emoții. Înțelegerea cauzelor psihologice este primul pas spre un comportament financiar și emoțional mai echilibrat.