Mai mult de jumătate din locuințele din România sunt supraaglomerate, cel mai mare nivel din UE

Mai mult de jumătate din locuințele din România sunt supraaglomerate, cel mai înalt nivel din UE 27, față de o medie la nivelul comunității europeane de sub 20%, România fiind și țara cu cele mai multe imobile locuite de proprietarii lor, potrivit președintelui Alpha Bank, Sergiu Oprescu, citat de Mediafax.

Locuința supraaglomerată este cea în care numărul camerelor este mai mic decat numărul membrilor cu vârsta de peste 18 ani din gospodarie, iar în această situație se regăsesc circa 55% din casele din România, comparativ cu 17,6% la nivelul UE 27, 22% în Cehia și în jur de 47% în Polonia, Ungaria și Bulgaria.

O garsonieră în care locuiește un cuplu este o locuință supraaglomerată, chiar dacă are sau nu copii, considerându-se că pentru un minim de confort o astfel de familie ar trebui să dețină cel puțin un apartament cu două camere (dormitor și living room).

CONTROVERSĂ Mii de oameni, în pericol de îngheț în Kiev iarna aceasta din cauza activiștilor de mediu. Disputa care a blocat un proiect de termoficare

19:58

TEHNOLOGIE Ce este AGILE, programul UE de 115 milioane de euro care dă startul cursei pentru inovația militară. Ce pune România pe masă în AI, drone, robotică și cyber

19:49

În același timp, România deține cele mai multe locuințe în care stau chiar proprietarii, cu un procentaj covârșitor, de 98% din total spațiu rezidențial, nivel de care nu se mai apropie decât Ungaria, cu un procentaj de 95%. La nivel european, 69% din imobilele rezidențiale sunt locuite de proprietari, iar o rată mai înaltă se mai regăsește în Bulgaria, cu 88%.

Procentajul de 98% înseamnă că sunt închiriate doar aproximativ 170.000 de locuințe din totalul de aproape 8,5 milioane existente în România. Aceste date arată flexibiltatea extrem de redusă a forței de muncă din România.

La polul opus se plasează Germania, unde sub 50% din locunțe sunt ocupate de către proprietari, urmată Danemarca, Olanda, Austria și Finlanda, cu puțin peste 50%, potrivit datelor European Mortgage Federation.

Tot sub media europeană se poziționează Franța, Suedia și Marea Britanie, în timp ce Spania, Grecia și Italia depășesc media cu 10-15 puncte procentuale.

Situația din România este explicabilă prin măsura adoptată după 1989, de vânzare către chiriași, la prețuri modice, a apartamentelor deținute de stat, inclusiv multe dintre imobilele naționalizate.

Cele două cifre coroborate indică un semnificativ potențial de cerere de locuințe din partea populației tinere.

Președintele Alpha Bank a arătat că începând cu trimestrul al treilea din 2010 intenția (pe un orizont de 12 luni) de cumpărare sau construire a unei locuințe a crescut semnificativ în România, depășind chiar țări din regiune unde recesiunea nu a fost atât de adâncă, precum Polonia, Cehia și Ungaria.

Potrivit lui Oprescu, creșterea intenției de achiziție a unui imobil rezidențial s-a suprapus pe o scădere a locuințelor terminate, accentuând decalajul dintre cerere și ofertă.

Oficialul Alpha Bank nu a dus scenariu/judecata mai departe, dar din premisele evocate rezultă că, în cazul fericit al calmării piețelor financiare internaționale și aplanării crizei datoriilor suverane din UE, este foarte posibil să se repete în România o perioadă de creștere semnificativă a prețurilor la locuințe.