12,1 milioane de lei din fondul de rezervă pentru lucrări hidrotehnice la Cernavodă. Cum explică Guvernul

Guvernul a alocat 12,1 milioane de lei de la fondul de rezervă pentru lucrări hidrotehnice la Cernavodă, pregătind totodată noi intervenţii. Executivul a oferit o explicație și pentru eoperarea utilajului AFDJ de dragare în septembrie: a dat de praguri ale fundului albiei. 

Prima etapă a lucrărilor pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a costat statul român 12,1 milioane de lei. Noi variante de intervenţii sunt pregătite, pe fondul valorilor minime istorice ale nivelului Dunării.

Departe de a fi încheiate, lucrările pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă vor intra într-o nouă etapă. Într-un răspuns detaliat transmis de Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro, sunt justificate noile operaţiuni necesare şi sunt explicate cele deja finalizate.

În ceea ce priveşte costurile totale, acestea au fost de 12,1 milioane de lei doar pentru acţiunile hidrotehnice realizate în primul interval.

Lucrările hidrotehnice deja realizate

Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost demarate ample lucrări de  intervenţii tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. Sunt obiective care produc 20% din necesarul de consum al României.

Conform Direcţiei de Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) Galaţi a intervenit în luna august pentru  lucrări de dragaj (adâncire şi nivelare a albiei) în punctele critice Caragheorghe – Turcescu, km 345–342, şi Cochirleni, km 309–304.

Utilajul AFDJ nefiind suficient, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a intervenit și cu două unităţi proprii de dragare, de aproximativ 900 m³/h fiecare. Acestea au operat în punctele critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 şi 312, aflate pe cursul Dunării Vechi.

„În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.

Prima etapă a lucrărilor a costat 12,1 milioane de lei

În total, doar lucrările aferente lunii august au costat 12,1 milioane de lei. Conform informaţiilor oferite de Cancelaria Prim-Ministrului, prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 31 iulie s-au stabilit costurile pentru intervenţia privind scufundarea barjelor pentru dirijarea debitului de la gura Braţului Bala spre Dunărea Veche, la valoarea de 7 milioane de lei.

Pentru dragajul necesar adâncirii Braţului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe şi Cochirleni. Astfel, 50.000 mc au fost achitatiţi pentru punctul critic Turcescu-Caragheorghe. Diferenţa de 50.000 mc urmează să fie plătită după relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe.

„Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026”, a mai transmis Cancelaria Prim-Ministrului.

Noi intervenţii necesare în zona Cernavodă

„Pentru situaţia imediată este necesară o soluţie care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă şi etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre–Marea Neagră, IGSU şi MApN”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.

Operațiune implică mobilizarea unor barje, gabare (ambarcaţiune de transbordare pe puntea navelor) şi împingătoare, utilizarea pontoanelor şi a BAC-ului cu macara ale MApN, instalarea celor 30 de motopompe IGSU de aproximativ 600 m³/h fiecare, dar şi utilizarea capacităţilor de pompare ale ANAR.

„Dacă este necesar, aportul prin pompare poate fi completat printr-un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre–Marea Neagră către bazinul de distribuţie al CNE (Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, n.r.)”, susţin reprezentanţii cancelariei Prim-Ministrului.

„Pe termen lung, soluţia structurală avută în vedere pentru redistribuirea debitelor la bifurcaţia Bala–Dunărea Veche este implementarea proiectului BALA II. Cu privire la acest proiect, experţii şi reprezentanţii instituţiilor publice consideră necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici, adoptaţi iniţial de Guvern în anul 2024, astfel încât să implementarea proiectului să răspundă problemelor provocate de debitele minim istorice înregistrate în acest an”, adaugă oficialii.

De ce nu a operat draga AFDJ în luna septembrie

Guvernul a explicat şi de ce nu a fost folosită draga AFDJ, de mare capacitate, în septembrie: ea ar fi fost împiedicată de praguri ale fundului albiei.

În Anexa Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (HCNSU) din 21 august este stipulată „Contractarea/ mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în ţară (privată sau publică), în regim de urgenţă”.

Totuși, la finalul lunii august a fost retras cel mai important utilaj, cel aparţinând AFDJ, cu o capacitate de lucru aproape dublă faţă de cele două ale Apelor Române. Indirect, Executivul admite că nu a fost prelungit contractul de dragare, abia în acest moment fiind analizat.

„În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, anume dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a prezentat Guvernului propunerea şi alocarea bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe sectorul Izvoarele – Cernavodă, menţionăm că aceste demersuri au început. AFDJ Galaţi a iniţiat procedurile pentru emiterea unui proiect de act normativ privind continuarea lucrărilor de dragaj  şi pentru relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe- Turcescu. De asemenea, instituţia a fundamentat şi transmis necesarul tehnic pentru continuarea lucrărilor, fiind estimat un program suplimentar de dragaj de aproximativ 500.000 m³, destinat punctelor critice dintre zona Bala şi Cernavodă, inclusiv Rasova, precum şi intervenţiilor necesare în zona Cernavodă”, susţine Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului.

Cotele apelor Dunării la Cernavodă erau miercuri de -245 cm, cu 10 cm peste minimul record de duminică dar cu 30 de cm sub cele de la începutul lunii august. De precizată că cota negativă este raportată la aşa numita „cotă zero” – nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului. Debitul la intrarea în ţară a fost staţionar la valoarea de 1.600 m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 m3/s).