Activitatea banală care protejează cel mai bine creierul de pierderea memoriei. Este o distracție simplă, care necesită un singur lucru

Memoria este unul dintre cei mai esențiali factori, pentru multe sarcini zilnice. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, este normal ca aceasta să se deterioreze treptat, afectându-ne viața cotidiană. Deși unele boli nu pot fi prevenite, deoarece au o componentă genetică, realitatea este că anumite activități le pot încetini apariția. Când ne gândim la aceste activități, probabil ne gândim la jocuri de distracție tradiționale precum Sudoku, cuvinte încrucișate și căutări de cuvinte.

Totuși, un studiu recent arată faptul că există o activitate neobișnuită care poate avea un impact foarte pozitiv: observarea păsărilor. Acest hobby, care a crescut în popularitate în ultimii ani, are capacitatea de a influența structura creierului, notează eleconomista.es.

Efecte similare cu învățarea unei limbi

Acest lucru este explicat de un studiu recent, publicat în revista JNeurosci, care a constatat că efectele observării păsărilor sunt foarte similare cu cele ale învățării unei limbi. Mai exact, persoanele care observaseră păsările de ceva vreme prin binoclu sau cu o cameră aveau o structură a țesutului cerebral mai densă și mai complexă.

Aceste concluzii au fost obținute datorită participării a 58 de subiecți care au fost supuși scanărilor RMN. Jumătate dintre aceștia practicau observarea păsărilor, în timp ce cealaltă jumătate nu făcuse niciodată acest lucru. Trebuie menționat că toți participanții aveau aceeași vârstă și același nivel de educație.

Mai exact, atunci când li s-au prezentat imagini cu păsări necunoscute, anumite zone ale creierului au fost activate mai intens la observatorii de păsări pentru a facilita identificarea (neuroplasticitate).

Prin urmare, aceasta este o activitate pozitivă,din mai multe motive. În primul rând, necesită procesarea unei cantități mari de informații vizuale în medii în continuă schimbare.

Mai mult, nivelurile de concentrare sunt foarte ridicate și menținute pentru perioade lungi de timp. În orice caz, cercetătorii sugerează că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma efectele asupra altor zone ale creierului.

Autorul mai recomandă:

Cum ne asigurăm bătrânețea. Alexandru Chiruță, la Pastila financiară: „Fără pilonul 4, viața la vârsta pensionării o să fie tristă”

Analiză Financial Times | Bomba cu ceas din Europa: sistemul de pensii a devenit „călcâiul lui Ahile” în fața noilor amenințări. Ce soluții caută marile state europene pentru protejarea populației într-o lume dominată de război și instabilitate economică