Avocații, revoltați de supozițiile DNA că din barouri fac parte persoane anchetate penal: Aruncă o umbră nefastă asupra credibilității justiției în societate

Avocații, revoltați de supozițiile DNA că din barouri fac parte persoane anchetate penal: Aruncă o umbră nefastă asupra credibilității justiției în societate
Publicat: 16/02/2022, 14:24
Actualizat: 16/02/2022, 14:26

Avocații consideră că DNA a folosit „exprimări inadecvate” în comunicatul în care a criticat proiectul de desființare a SIIJ. Ei fac referire la faptul că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a sugerat că din parchete, instanțe și barouri fac parte persoane anchetate penal, motiv pentru care aceste instituții nu ar trebui consultate cu privire la procurorii care vor prelua anchetele Secției Speciale.

În acest context, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) solicită Direcției Anticorupție „să respecte demnitatea și imaginea profesiei de avocat”.

„Fără a intra, prin prezenta comunicare, în fondul dezbaterii privind justificarea existenței sau desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), UNBR atrage atenția asupra unor exprimări inadecvate comunicării publice folosite în comunicatul DNA din 15 februarie 2022, care sunt de natură a aduce un stigmat negativ asupra profesiei de avocat și nu numai”, a transmis, miercuri, UNBR.

În comunicatul citat, DNA critică unul dintre criteriile de selecție a procurorilor, prevăzute în proiectul de desființare a SIIJ, respectiv aprecierea conduitei ireproșabile a acestora prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și barourile din raza teritorială în care candidatul a funcționat. DNA susține că „este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător”.

„În primul rând, se face confuzie între instituțiile care reprezintă avocații, judecătorii și procurorii (respectiv barourile, instanțele de judecată și parchetele) și persoanele din cadrul acestora, care ar putea fi anchetate. O opinie oficială și instituțională nu echivalează cu cea a unor persoane din profesiile respective, care ar putea fi, prin ipoteză, subiecți ai unor anchete penale”, semnalează Uniunea Barourilor.

„În al doilea rând, a-i considera, ab initio, pe membrii acestor profesii – avocați, judecători sau procurori – chiar și în contextul expunerii de către aceștia a opiniei privind conduita profesională, drept potențiali suspecți, care ar putea fi anchetați de DNA, aruncă o umbră nefastă asupra  credibilității justiției în societate, ceea ce este vădit contrar scopului urmărit de Uniunea Europeană”, adaugă sursa citată.

Reprezentanții avocaților spun că astfel de comunicări la adresa unor organizații profesionale sau a membrilor unor profesii „pot da naștere unor generalizări care pot afecta profund nu numai demnitatea unor profesii juridice, cât și imaginea justiției în societate”.

„UNBR apreciază că prin comunicatul menționat, DNA aduce atingere imaginii și demnității profesiei de avocat și solicită DNA respectarea principiilor funcționării statului de drept și ale unei societăți democratice în elaborarea opiniilor exprimate public”, conchide sursa menționată.

DNA critică împărțirea anchetării magistraților, după desființarea SIIJ: „Se fragmentează lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și îi reduce eficiența”

Direcția Națională Anticorupție susține desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dar vrea ca faptele de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați să revină în competența sa, și nu a parchetelor obișnuite, așa cum prevede proiectul adoptat de Guvern luni și intrat pe traseul legislativ în Parlament. DNA crede că proiectul adoptat de Guvern nu reprezintă, din păcate, un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt.

DNA a criticat, marți, actuala formă a proiectului de lege pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție  (SIIJ). Proiectul propus de Ministerul Justiției a fost adoptat, luni, de Guvern, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, vineri, acest proiect.

Potrivit proiectului adoptat, atribuțiile SIIJ ar urma să fie preluate de procurorii anume desemnați de la parchetele obișnuite.

Proiectul de lege adoptat de Guvern a fost înregistrat, marți, la Camera Deputaților, spre dezbatere și adoptare, după ce Biroul permanent a aprobat procedura de urgență solicitată.

Argumentele procurorilor anticorupție

Direcția Națională Anticorupție a publicat reacția față de proiect pe site, în contextul actualelor dezbateri publice.

„Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați. Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice”, a transmis DNA.

SIIJ a fost înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea  judiciară, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) care avea competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai CSM, conform documentelor oficiale. În vederea operaționalizării SIIJ începând cu data stabilită de legiuitor – 23 octombrie 2018, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

DNA reiterează nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, precizând că aceasta este chiar Direcția Națională Anticorupție.

„Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante”, se arată în documentul citat.

Otilia Serescu
Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase