Biserica Ortodoxă Ucraineană, acuzată de LEGĂTURI cu Rusia lui Putin. „Monedă de schimb în contextul ajutorului militar pentru Zelenski”

Rusia lui Vladimir Putin susține că Biserica Ortodoxă Ucraineană face parte din Biserica Ortodoxă Rusă și trebuie protejată. Pe de altă parte, pentru administrația Trump, Biserica Ortodoxă Ucraineană pare a se fi transformat într-un instrument necesar pentru a forța Kievul să accepte condițiile Moscovei și să facă unele concesii dureroase.

Ksenia Luchenko, expertă în Biserica Ortodoxă Rusă la Consiliul European pentru Relații Externe, notează într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace că, în această primăvară, intră în vigoare o nouă lege ucraineană, „Cu privire la protecția ordinii constituționale în activitățile organizațiilor religioase”.

Unul dintre obiectivele sale este limitarea influenței Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei încă din luna mai a anului 2022, dar pe care autoritățile ucrainene încă o suspectează că ar colabora cu Rusia.

„Anterior, cea mai mare parte a criticilor privind impasul dintre autoritățile ucrainene și Biserica Ortodoxă Ucraineană veneau de la Moscova, care a citat-o ​​drept una dintre justificările sale pentru invadarea Ucrainei. Dar, acum, problema bisericii a început să creeze probleme internaționale pentru Kiev dintr-o altă parte a scenei, și anume noua administrație SUA”, scrie Ksenia Luchenko.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, creată de CIA?

Biserica Ortodoxă a Ucrainei  a luat ființă în data de 15 decembrie 2018, prin unirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale, a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei din Kiev și a unor fracțiuni din Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei).

A doua zi după ce Donald Trump l-a numit „dictator” pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, controversatul comentator Tucker Carlson a publicat un interviu cu Robert Amsterdam. Acesta, notează Ksenia Luchenko, este avocat și lobbyist american angajat să apere Biserica Ortodoxă Ucraineană.

„Deloc surprinzător, presa de stat rusă a profitat imediat de interviul în care Amsterdam a repetat afirmațiile lui Trump potrivit cărora Zelenski este un dictator ale cărui evaluări (n.red. – pozitive) sunt falsificate.

Potrivit avocatului, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, înființată în 2018, a fost de fapt creată de CIA și susținută de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)”, menționează Ksenia Luchenko.

Nota redacției –  „Creștinismul sub asediu: Ucraina. În ciuda faptului că a primit ajutoare occidentale de miliarde, guvernul ucrainean hărțuiește și persecută membrii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, confiscă și închide biserici și arestează membri ai clerului sub acuzații false de colaborare cu inamicul. Acest comportament autoritar trebuie să înceteze acum”, scria avocatul Robert Amsterdam, în luna ianuarie 2024, pe contul său de X.

„Aliații lui Trump au încercat de mult să folosească Biserica Ortodoxă Ucraineană ca monedă de schimb atunci când discută despre ajutorul militar pentru Ucraina.

Aceeași problemă a fost ridicată de mai multe ori de vicepreședintele lui Trump, JD Vance, atât atunci când era senator de Ohio, cât și din postura de candidat pentru funcția de vicepreședinte al SUA.

În martie 2024, JD Vance a cerut Kievului să fie «puțin mai atent la drepturile omului, inclusiv la libertățile religioase». Ucraina «face niște lucruri destul de proaste», a spus Vance, menționând «știri despre preoți investigați, bunuri ale bisericii confiscate și preoți arestați». Alți republicani au făcut comentarii similare”, mai scrie Ksenia Luchenko.

Retorica Bisericii Ortodoxe Ruse

În luna septembrie a anului 2024, lobbyiștii au încercat să convingă Congresul SUA să condiționeze ajutorul militar suplimentar pentru Ucrainei de menținerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. JD Vance a spus că „sute de miliarde de dolari” pe care Statele Unite le trimiteau la Kiev ar trebui folosite ca „pârghie pentru a asigura și garanta libertatea religioasă reală”.

„Linia de argumentare adoptată de avocatul Amsterdam este suspect de asemănătoare cu retorica Bisericii Ortodoxe Ruse și a autorităților ruse.

• Ele prezintă Biserica Ortodoxă Ucraineană ca o victimă a persecuției, având nevoie de protecție externă.
• Într-adevăr, această protecție a fost unul dintre pretextele care au dus la invadarea Ucrainei de Rusia lui Putin.
• În ochii societății ucrainene, această coincidență discreditează Biserica Ortodoxă Ucraineană, părând a-și confirma legătura cu Moscova.
• Dar, pentru opinia publică occidentală, astfel de argumente ar putea încuraja creșterea sentimentului anti-Ucraina.

Legea ucraineană de anul trecut – adoptată în august 2024 – interzice organizațiile administrate dintr-o țară agresoare. Ea vizează efectiv Biserica Ortodoxă Ucraineană și a fost promovată de fostul președinte Petro Poroșenko, cel care, în timp ce era încă președinte, a susținut activ crearea unei biserici autocefale independente în Ucraina.

Legea nu a fost criticată doar de lobbyiștii republicani din Statele Unite, ci și de Papa Francisc și de Consiliul Mondial al Bisericilor. Reprezentanții Consiliului au transmis că sunt «profund alarmați de potențialul de pedeapsă colectivă nejustificată a unei întregi comunități religioase și de încălcarea principiilor libertății de religie sau de credință»”, amintește Ksenia Luchenko.

„Peste o sută de membri ai clerului și episcopi au fost acuzați de colaborare cu ocupanții ruși”

Legea le-a oferit organizațiilor religioase ucrainene un termen de nouă luni pentru a rupe legăturile cu centrele de guvernare din Rusia, ceea ce înseamnă că primele cereri legale de lichidare a organizațiilor care nu s-au conformat – inclusiv parohiile și mănăstirile Bisericii Ortodoxe Ucrainene– vor fi depuse la sfârșitul lunii mai 2025, iar primele hotărâri judecătorești vor fi pronunțate la mijlocul acestei veri.

Cu toate acestea, au existat deja cazuri în care biserici și alte proprietăți au fost confiscate cu forța.

„Cel mai cunoscut caz a avut loc în octombrie 2024 în orașul Cerkasy. Mitropolitul Feodosiy (Snigirev) de Cerkasy, care are opinii pro-ruse, a continuat să se roage pentru Patriarhul Kiril în timpul liturghiilor, ceea ce i-a înfuriat pe unii localnici.

Zeci de oameni au fost răniți în violențele care au urmat. Poliția nu a intervenit.

Preocupările autorităților ucrainene nu sunt lipsite de temei. Peste 100 de membri ai clerului și episcopi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au fost acuzați de colaborare cu ocupanții ruși și că ajută Rusia, cu sentințe pronunțate deja în multe dintre aceste procese.

Forțele de securitate au înregistrat incidente în care au foste descoperite arme acunse în biserici, în timp ce starețul Lavrei Sviatohirsk este acuzat că a dezvăluit rușilor pozițiile punctelor de control ucrainene în timpul unei predici.

• Majoritatea dosarelor penale au fost deschise pentru incitarea la ură religioasă și justificarea agresiunii ruse.
• Mai mulți episcopi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au ales să plece în Rusia.
• Un cleric al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care fusese condamnat în Ucraina la cinci ani de închisoare «pentru că a negat agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei», a fost inclus ulterior într-un schimb de prizonieri.

Dar se întâmplă și invers: un preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care slujește în zona ocupată a regiunii Zaporojie din Ucraina, a fost condamnat la 14 de închisoare de un tribunal rus, fiind acuzat că a spionat pentru Ucraina”, continuă Ksenia Luchenko.

Rusia folosește ortodoxia ca „putere-soft”

În anul 2021 – cel mai recent an pentru care sunt disponibile date -, clerul Bisericii Ortodoxe Ucrainene era format din 10.500 de membri. Unii dintre ei s-au transferat, unii au ajuns pe teritoriul ocupat, iar unii s-au mutat în Rusia.

Dar majoritatea covârșitoare a enoriașilor și a preoților obișnuiți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt cetățeni ai Ucrainei, ca toți ceilalți.  Fiii preoților mor și ei pe front.  Unii membri ai clerului au fost chemați să lupte. Sunt și cei care s-au trezit sub ocupație, dar continuă să se roage pentru Ucraina, precizează Ksenia Luchenko.

Teologul și activistul pentru drepturile omului Natallia Vasilevich susține că autoritățile ucrainene au fost mioape în strategia lor și ar fi putut „face din Biserica Ortodoxă Ucraineană mai degrabă un aliat decât un adversar”. Acum, în opinia ei, negările oficiale că există vreo persecuție par „neconvingătoare”.

„Folosirea de către Rusia a ortodoxiei ca putere-soft – inclusiv pentru a submina securitatea altor țări – nu este un secret. Dar nu există temeiuri legale sau morale pentru a considera întregul cler al Bisericii Ortodoxe Ucrainene responsabil colectiv pentru colaboratorii individuali. Nici nu există dovezi irefutabile ale conexiunii Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu Biserica Ortodoxă Rusă.

În mai 2022, cu mult înainte de apariția proiectului de lege privind organizațiile religioase, în cele din urmă aprobat anul trecut, Consiliul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a eliminat toate referințele la Biserica Ortodoxă Rusă din cartă, cu excepția uneia, o referire în prefața la Carta din 1990 privind autonomia Bisericii Ortodoxe Ucrainene emisă de liderul de atunci al Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Alexie al II-lea.

Acea referință este justificarea istorică a formării Bisericii Ortodoxe Ucrainene și o legitimează în lumea ortodoxă. Decizia Consiliului Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost un răspuns la aprobarea de către Patriarhul Kirill a invaziei Ucrainei și a însemnat de facto o ruptură cu Biserica Ortodoxă Rusă”, continuă Ksenia Luchenko.

O biserică „antiucraineană”?

Biserica Ortodoxă Rusă, însă, nu și-a schimbat statutul, așa că Biserica Ortodoxă Ucraineană este în continuare inclusă ca parte a acesteia, iar mitropolitul Onufriy, șeful Bisericii Ortodoxe Ucrainene, rămâne de drept membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, deși nu participă la ședințele acestuia.

„Legea ucraineană adoptată în august anul trecut impunea Bisericii Ortodoxe Ucrainene să rezolve această problemă: legăturile cu biserica țării agresoare sunt considerate încetate oficial doar atunci când șeful organizației religioase își declară public «dezacordul cu numirea lor în organele de conducere ale organizației religioase străine în cauză».

Biserica Ortodoxă Ucraineană consideră însă că modificările aduse statutului său și declarațiile consiliului său au fost suficiente.

Între timp, Serviciul de Stat pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință al Ucrainei insistă că, în plus, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse și Patriarhul Kirill trebuie să fie înștiințați oficial despre ruperea relațiilor cu Biserica Ortodoxe Ucraineană. Nu au fost trimise astfel de scrisori către Biserica Ortodoxă Rusă.

Acum, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene l-a angajat oficial pe avocatul Robert Amsterdam, ale cărui declarații nu fac decât să escaladeze tensiunile. Aceste tensiuni dintre Biserica Ortodoxe Ucraineană și statul ucrainean o transformă într-o «biserică antiucraineană» în ochii multor ucraineni și înrăutățesc poziția deja dificilă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene în interiorul țării”, încheie Ksenia Luchenko.

Foto colaj main – Profimedia Images

Citește și:

Trump resuscitează PLANUL NIXON și dorește să îndepărteze Rusia de China. „O strategie greu de gestionat, Moscova și Beijingul au prea multe în comun”

Obsesiile lui Putin. Soldații Kremlinului mor pe frontul din Ucraina, liderul pune PRESIUNE pe rusoaice. „Politici iraționale”  

Alegerile din Europa de Est, „amprenta” Moscovei și planurile lui Putin. „Instalarea de oligarhi pro-Rusia, corupție și guverne MARIONETE”

5 miliarde $ pentru mașina de război a lui Putin. Peste 11.000 de companii OCCIDENTALE continuă să opereze în Rusia, după invadarea Ucrainei