De la cele 100 de zile de proteste în Georgia și până la excluderea lui Călin Georgescu, în România, din campania pentru alegerile prezidențiale programate pentru luna mai a acestui an, „amprenta” Moscovei este vizibilă cu ușurință. Pericolul influenței Kremlinului planează asupra Europei de Est, iar experții avertizează că aceste incidente fac parte dintr-o strategie amplă prin care Rusia dorește să planteze semințele neîncrederii și să influențeze alegerile în țările despre care Putin spune că s-au aflat și se află, încă, în sfera sa de influență.
Tiparele de interferență electorală observate în Georgia, România și Republica Moldova devoalează o realitate tulburătoare pentru Europa. Strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate și sunt omniprezente, notează Felix Cunningham pentru The Moscow Times.
Peste trei ani de război în Ucraina și eșecul de a preveni înlăturarea aliatului Bashar al-Assad din Siria, mai notează Cunningham, au scos la iveală slăbiciunile armatei Rusiei, considerată a fi una dintre cele mai puternice din lume.
Dar asta nu înseamnă că Moscova își va tempera ambițiile, ci ridică alte semne de întrebare legate de metodele prin care Vladimir Putin dorește să fie în control.
Șefii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică acest război hibrid, mutând atenția de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior, „împrăștiind minciuni și dezinformare menite să creeze rupturi între noi”.
Potrivit scenariului creionat la Kremlin, „capturarea unui stat implică instalarea de oligarhi manevrați de Rusia și guverne marionete prin care pot fi controlate națiunile în timp ce sunt suprimate societatea civilă, mass-media independente și opoziția politică”, a declarat Batu Kutelia, fost ambasador al Georgiei în SUA și fost șef al Serviciului de Informații Externe.
„Rusia neagă în mod constant amestecul în alegerile din alte țări.
În Georgia, victoria partidului populist Georgian Dream (n.red. – Visul Georgian) la alegerile parlamentare din noiembrie 2024 a stârnit indignarea cetățenilor, declanșând 100 de zile consecutive de proteste.
Controlat de Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om al Georgiei, care și-a făcut avere în Rusia, Georgian Dream a pornit la drum ca un partid pro-UE, liberal și cu viziuni occidentale, dar în ultimii ani a urmat politici mai puțin liberale și s-a aliniat Moscovei, chiar dacă majoritatea populației este în favoarea unei integrări în UE.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0928028612.jpg)
Bidzina Ivanishvili | Foto – Profimedia Images
Observatorii electorali și OSCE au recunoscut că, deși alegerile din Georgia au fost afectate de condițiile de concurență inegale, cadrul legal a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor”, scrie Felix Cunningham.
În România, mai notează Cunningham, Călin Georgescu – „un ultranaționalist până acum puțin cunoscut” – a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, în ciuda sondajelor anterioare care estimau că va obține un procent cu o singură cifră.
„Documentele desecretizate ale serviciilor secrete românești au arătat că Rusia a lansat o acțiune hibridă împotriva României, prin atacuri cibernetice, diseminare de informații false și țintirea vulnerabilităților din sistemele informaționale.
Între timp, campania media a lui Georgescu ar fi fost coordonată de un actor statal care a plătit peste 100 de influenceri, pe TikTok, pentru a impulsiona campania candidatului pro-rus în cele două săptămâni dinaintea alegerilor.
După ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurat în noiembrie, Biroul Electoral al României a anunțat, duminică, invalidarea candidaturii lui Georgescu la Președinția României, din cauza acuzațiilor că acesta a încălcat legile împotriva extremismului.
Reluarea alegerilor prezidențiale este stabilită pentru luna mai. În acest context, Guvernul României a decis să expulzeze doi diplomați ruși legați de eforturile de interferență pe scară largă ale Rusiei”, continuă Felix Cunningham.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0974083000.jpg)
Călin Georgescu | Foto – Profimedia Images
În Moldova, amintește Felix Cunningham, Maia Sandu, președintele în exercițiu, a câștigat un nou mandat, în timp ce un referendum pentru UE a trecut cu o marjă infimă, de aproximativ 1%.
„Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari în eforturile sale de a influența rezultatele alegerilor și referendumului din Moldova, în 2024.
Rusia pare să fi adoptat din ce în ce mai mult această formă de război hibrid încă de la rapoartele pe scară largă despre eforturile Moscovei de a influența alegerile prezidențiale din SUA, în anul 2016.
Acum, momentul este deosebit de avantajos pentru Rusia lui Putin. Creșterea populiștilor de dreapta, care sunt în general mai deschiși față de Rusia, combinată cu poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump, a creat condiții care permit interferențelor externe să adâncească diviziunile din țara vizată”, avertizează Felix Cunningham în analiza publicată de The Moscow Times.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0974436648.jpg)
Maia Sandu | Foto – Profimedia Images
În timp ce obiectivele Rusiei de a exploata rupturile din societate și de a semăna neîncrederea în instituții se aplică atât țărilor UE, cât și statelor post-sovietice, „există o diferență între tipurile de narațiuni folosite”, spune Laura Jasper, analist strategic la Centrul de Studii Strategice de la Haga.
„În UE, acestea nu creează povești, ci mai degrabă amplifică diviziunile care există deja, cum ar fi migrația – și în Germania, în special, ecologizarea economiei”, a mai spus Jasper.
„În UE, guvernele și mass-media evidențiază frecvent amenințările cu dezinformarea și interferența electorală.
În timp ce autoritățile continuă să introducă noi inițiative – «dând nume noi acelorași probleme de bază», spune Laura Jasper, cum ar FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference) -, multe dintre aceste eforturi sunt lipsite de transparență și nu spun răspicat că dezinformarea există și este adesea foarte dificil de identificat.
Libertatea de exprimare – manifestată pe platformele de social media precum X și Facebook – nu a făcut decât să accelereze și să complice eforturile de a forma un front unit împotriva campaniilor de dezinformare și împotriva influenței străine.
Laura Jasper o numește «o sabie cu două tăișuri». Libertatea de exprimare trebuie protejată ca drept fundamental, dar, pe de altă parte, este folosită în scopuri greșite de atâtea ori și face ca legislația și contramăsurile luate de un guvern să fie foarte complicate”, încheie Felix Cunningham.
Foto main – Profimedia Images
Citește și: