Companiile străine care au părăsit Rusia după invadarea Ucrainei iau în calcul acum, cu prudență, o posibilă revenire pe această piață. Totuși, deși au trecut trei ani de război, unele companii occidentale nu au plecat niciodată din Rusia lui Putin. Peste 11.000 de companii continuă să opereze în Federația Rusă, contribuind la bugetul Rusiei cu 5 miliarde de dolari, taxe pe care le încasează Kremlinul și care sunt folosite la alimentarea „mașinii de război” a Moscovei.
Potrivit unei analize The Insider, țările cu cele mai multe companii încă active în Rusia sunt SUA și Germania.
Presa rusă a alimentat speculațiile potrivit cărora Inditex – gigantul spaniol al modei din spatele Zara, Bershka, Pull & Bear și Stradivarius – plănuiește să revină în Rusia, notează The Insider.
Raportul despre Inditex a fost dezmințit ulterior, dar Hyundai Motors din Coreea de Sud pare mult mai decisă în privința reluării afacerilor, în timp ce Renault ia în considerare reevenirea. Samsung, care a suspendat livrările directe, și-a mărit deja bugetul de publicitate pentru a promova smartphone-urile în Rusia.
Impactul financiar asupra companiilor occidentale care au părăsit Rusia variază, dar – pentru unele companii – veniturile pierdute sunt numărate în zeci de miliarde de dolari.
Oficialii ruși susțin că întreprinderile americane care au părăsit țara au pierdut 300 de miliarde de dolari în trei ani de război, în timp ce companiile europene au pierdut aproximativ 100 de miliarde de euro în doar 18 luni, potrivit Financial Times.
Unele companii, însă, au ales să rămână în Rusia și, astfel, să evite astfel de pierderi.
Coca-Cola Hellenic Bottling Company, notează The Insider, continuă să profite în Rusia prin subsidiara sa „Multon Partners”, care produce „Dobry Cola” (lit. „Kind Cola”), păstrând în același timp mărcile comerciale pentru Coca-Cola, Sprite și Fanta, pe care le-a retras oficial de pe piață.
Numărul companiilor cu capital străin din Rusia a scăzut de la 29.000 în martie 2021 la 19.000 până în martie 2024, potrivit unui raport Kommersant care citează cercetarea Kontur Fokus.
Cu toate acestea, analiza The Insider a datelor SPARK-Interfax sugerează că, la începutul anului 2025, 14.200 de companii din Rusia aveau proprietari din țări occidentale sau 11.600, dacă se exclud companiile-mamă din Cipru.
Companiile occidentale au fost definite ca fiind cele cu firme-mamă sau proprietate directă din țările UE, Spațiul Economic European, Marea Britanie, Elveția, SUA, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Japonia.
Deoarece rapoartele financiare pentru 2024 nu au fost încă publicate, The Insider a analizat datele din 2023, utilizând cursul de schimb mediu de 85,163 ruble per dolar american.
Veniturile totale ale companiilor occidentale (excluzând Cipru) din Rusia s-au ridicat la 17,3 trilioane de ruble (203 miliarde de dolari) în 2023, în scădere de la 23,6 trilioane de ruble în 2021, ultimul an întreg înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Analiza The Insider include doar companiile care au depus rapoarte financiare, acoperind aproximativ 80% din total.
Profiturile pentru aceste firme au totalizat 1,23 trilioane de ruble (14,4 miliarde de dolari), peste jumătate din această sumă fiind generată de două companii cvasi-străine – Rosneft și Russneft, 31,28% din acțiuni fiind deținute de Rambero Holding AG, cu sediul în Elveția.
Sectoarele în care profiturile au crescut în 2023 comparativ cu 2021 dinainte de război includ produsele farmaceutice, comerțul cu ridicata, mașini și echipamente industriale, producția de alimente, materiale de construcție, cosmetice și produse chimice de uz casnic, dezvoltare de software, ospitalitate (restaurante și hoteluri) și construcții.
O mulțime de companii individuale au beneficiat de acest boom.
Rămânând în Rusia, companiile occidentale nu numai că profită de pe urma războiului, ci și contribuie la finanțarea bugetului militar al Rusiei. The Insider estimează că aceste contribuții fiscale totale – în 2023 – au ajuns la aproximativ 500 de miliarde de ruble (4,85 miliarde de dolari).
Veniturile totale ale Rusiei din impozite non-petrol și gaze în 2023 au fost de 20 de trilioane de ruble. Numai impozitul pe profit de la aceste companii a contribuit direct cu cel puțin 111 miliarde de ruble (1,3 miliarde de dolari) la bugetul de război al Rusiei.
După cum explică Andrei Yakovlev, cercetător asociat la Centrul Davis de la Harvard, Rusia lui Putin se bazează, în principal, pe IMM-uri pentru comerțul exterior.
„Pentru a evita sancțiunile, Rusia se bazează în mare măsură pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) pentru comerțul exterior. Corporațiile mari sunt mai ușor de monitorizat, dar există zeci de mii de IMM-uri, ceea ce face ca supravegherea să fie aproape imposibilă.
Acest lucru a alimentat dezvoltarea rapidă a anumitor întreprinderi mici, în special a celor implicate în importul de componente critice pentru sectorul Apărării și nu numai.
Acești intermediari profită de riscul pe care și-l asumă, dar identificarea celor care facilitează evaziunea sancțiunilor în scopuri militare este o provocare”, explică Andrei Yakovlev, citat de The Insider.
Cel mai mare contribuabil dintre companiile străine care încă operează în Rusia – notează The Insider – este LLC Untygeyneft («Унтыгейнефть»), care a plătit 22,35 miliarde de ruble în taxe.
O parte semnificativă a veniturilor fiscale a provenit de la producătorii de bunuri de larg consum și de la producătorii de alimente, inclusiv Procter & Gamble, Mars, Nestlé, Coca-Cola și PepsiCo.
Gigantul german al materialelor de construcții Knauf a plătit peste 11,7 miliarde de ruble în taxe în 2023, cu alte 2,3 miliarde de ruble amânate până în 2024. În noiembrie 2023, Ucraina a adăugat Knauf pe lista sa de „sponsori de război” din cauza contribuțiilor sale fiscale substanțiale la bugetul Rusiei lui Putin.
Printre cei mai mari contribuabili străini din Rusia se numără: Universal Tigarette Manufactory (SUA), un producător de tutun din Kaliningrad, comercianții cu amănuntul de îmbrăcăminte New Yorker (Germania) și Guess (Țările de Jos și Elveția), plus companiile farmaceutice KRKA (Slovenia), FarmaMondo (Rusia, Elveția, Germania) și PUIG (Franța).
Informațiile obținute indică faptul că 17 din cei mai mari 20 de contribuabili străini din Rusia, în anul 2023, provin din țări ale căror guverne sprijină Ucraina.
Companiile americane au fost în fruntea listei, plătind 1,2 miliarde de dolari impozit pe profit în 2023, în timp ce Germania a urmat pe locul doi, cu 692,5 milioane de dolari, dezvăluie The Insider.
Companiile străine care au ales să rămână în Rusia vor plăti taxe și mai mari. În 2025, rata impozitului pe profit în Rusia va crește de la 20% la 25%, ceea ce înseamnă că aceste firme vor contribui și mai mult la economia de război a țării.
„Războiul nu este în mod oficial un eveniment de forță majoră, ci un risc imprevizibil, ceea ce îl face o problemă complexă. Din punct de vedere economic, o companie străină care beneficiază de condiții de război se confruntă pur și simplu cu o întorsătură favorabilă, deși neașteptată.
Dacă o companie profită din cauza unor circumstanțe externe, nu are obligația de a-și cere scuze. Sună nobil să spui că cei care profită de război ar trebui să împartă cu cei care suferă. Este o poziție morală frumoasă.
Dar oamenii sunt fundamental înclinați spre imoralitate și nu sunt înclinați să urmeze regulile etice. Le urmează pentru că le aduce beneficii să facă acest lucru. Oamenii sunt creaturi agresive și s-ar ucide cu plăcere între ei, dar este benefic pentru ei să trăiască împreună și să coopereze”, declară economistul Igor Lipsits.
Economistul citat de The Insider mai spune că toate companiile care au părăsit Rusia s-au temut de reacția consumatorilor pe piețele externe.
„Au calculat că rămânerea în Rusia le-ar putea afecta reputația globală și le-ar putea costa mai mult decât ar câștiga. Să luăm McDonald’s, de exemplu – s-a confruntat cu mai multe scandaluri în trecut care i-au afectat vânzările.
Aceasta a fost o decizie pur economică. Acum, acea teamă se estompează, deoarece indiferența globală față de războiul Rusia-Ucraina crește. Multe companii sunt gata să se întoarcă, iar unele, precum lanțul francez de supermarketuri Auchan, nu au plecat niciodată”, explică Igor Lipsits.
În cele din urmă, nu există mecanisme legale care să oblige întreprinderile sau guvernele care profită de pe urma războiului să aloce o parte din veniturile lor Ucrainei, consideră Lipsits.
„Desigur, opinia publică joacă încă un rol, dar în lumea occidentală, sprijinul popular pentru Ucraina nu mai este la fel de puternic ca în primii ani ai războiului”, punctează economistul Igor Lipsits, pentru The Insider.
Citește și: