Ce CÂȘTIGĂ Putin din încetarea focului la Marea Neagră. Trump, pus într-o poziție delicată: „Un eșec îl obligă să găsească un țap ispășitor”
Discuțiile dintre Moscova și Washington, în Arabia Saudită, nu numai că nu au dus la nicio descoperire, dar par să fi fost un eșec general. Declarațiile finale de la Casa Albă și de la Kremlin sugerează că părțile au convenit asupra unui moratoriu asupra încetării atacurilor împotriva infrastructurii energetice, dar nu este clar cum va fi monitorizată o astfel de situație. Statele Unite au anunțat și o încetare a focului în Marea Neagră, dar Rusia a pus și condiții, respectiv ridicarea unor sancțiuni care pun presiune pe Moscova.
Cercetătoarea Alexandra Prokopenko, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, scrie că SUA nu pot decide singure în acest scenariu.
- Acordurile nu arată ca un adevărat prolog la pace.
- Kremlinul arată clar că Trump este în primul rând cel care are nevoie de o încetare rapidă a focului, ceea ce înseamnă că Putin este într-o poziție puternică și poate dicta termeni.
- Dacă aceste condiții ale Moscovei sunt îndeplinite, este grozav.
- Dacă nu, atunci nu este un capăt de țară pentru Rusia.
„În logica lui Vladimir Putin, Donald Trump s-a plasat într-un colț. Președintele SUA este cel care are o lună la dispoziție pentru o încetare a focului sau, în cel mai rău caz, să descopere un țap ispășitor pentru eșecul său”, scrie Alexandra Prokopenko.
„Ucraina nu știa nimic despre condiția Rusiei ca sancțiunile să fie ridicate”
În urma ultimei runde de discuții de la Riad, Casa Albă a emis două comunicate separate: unul privind rezultatul discuțiilor cu Rusia, iar al doilea despre rezultatul discuțiilor cu Ucraina.
Conținutul celor două texte este același. Fiecare afirmă că părțile au convenit să revină la navigație sigură, să elimine utilizarea forței și să nu folosească nave comerciale în scopuri militare în Marea Neagră.
„Documentele mai precizează că părțile au convenit să dezvolte măsuri pentru a asigura respectarea moratoriului asupra grevelor împotriva instalațiilor energetice și, în general, să continue să lucreze pentru realizarea unei păci durabile.
În cele din urmă, Washingtonul se angajează să «ajute la restabilirea accesului Rusiei pe piața mondială pentru exporturile agricole și de îngrășăminte».
În declarația de la Kremlin, Rusia a spus că va fi de acord cu o încetare a focului la Marea Neagră, dar numai dacă vor fi îndeplinite o serie de condiții.
- În primul rând, Occidentul trebuie să ridice sancțiunile împotriva Rosselkhozbank (Banca Agricolă Rusă deținută de stat) și să o reconecteze – alături de alte bănci rusești implicate în comerțul cu alimente – la sistemul internațional de plăți SWIFT.
- Moscova cere, de asemenea, ridicarea multor alte restricții și sancțiuni, inclusiv pentru exportatorii de alimente (inclusiv produse din pește) și îngrășăminte, pentru manipularea acestor mărfuri de către companiile internaționale de asigurări/porturi și pentru furnizarea de mașini agricole/alte bunuri către Rusia, necesare sectorului agricol și producătorilor de îngrășăminte.
- Momentul și tonul comunicatului de presă al Kremlinului au fost în mod clar o încercare de a ajusta mesajul comunicatului anterior, dat de SUA.
- Acest caleidoscop de poziții divergente a fost apoi completat de Kiev, în propriul rezumat al negocierilor.
Comentariile ministrului ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, și ale președintelui Volodimir Zelenski au sugerat că Ucraina nu știa nimic despre condiția Rusiei ca sancțiunile să fie ridicate.
În consecință, în ceea ce privește Kievul, încetarea focului în Marea Neagră este deja în vigoare și se aplică nu numai navelor, ci și la nivel portuar.
Moratoriul asupra grevelor împotriva instalațiilor energetice, potrivit părții ucrainene, este în vigoare din 25 martie, în timp ce versiunea rusă datează din 18 martie”, mai scrie Alexandra Prokopenko.
„În 2023, Rusia a exportat îngrășăminte în valoare de 15,3 miliarde de dolari”
Cerințele pe care Kremlinul le-a prezentat atât de detaliat în rezumatul negocierilor seamănă, foarte mult, cu o versiune ușor editată a condițiilor pe care le-a prezentat înainte de a se retrage din acordul cu cereale la Marea Neagră, în 2023.
„Problema cererilor este accea că nu există sancțiuni oficiale împotriva producătorilor și exportatorilor de alimente ruși”, avertizează Alexandra Prokopenko.
„Moscova a obținut scutiri de la regimul de sancțiuni pentru alimente și îngrășăminte încă din 2022 și le-a folosit cu succes.
În 2023, Rusia a exportat îngrășăminte în valoare de 15,3 miliarde de dolari, făcându-l unul dintre cei mai mari exportatori de îngrășăminte din lume, inclusiv în comparație cu țările occidentale.
Destinațiile-cheie pentru aceste mărfuri au fost Brazilia (4 miliarde de dolari), India (2,6 miliarde de dolari), Uniunea Europeană (2,2 miliarde de dolari), Statele Unite (1,6 miliarde de dolari) și China (1,3 miliarde de dolari).
- Exporturile rusești de cereale au înregistrat și ele un record, însumând 71 de milioane de tone în sezonul 2023/2024, aproape dublu față de cele 42 de milioane de tone exportate cu doi ani mai devreme, conform calculelor lui Andrei Sizov, directorul SovEcon, o consultanță pentru piețele agricole din Marea Neagră.
- În 2024/2o25 (anul agricol începe în iulie), exporturile agricole rusești sunt de așteptat să rămână la nivelurile de anul trecut, în ciuda scăderii prețurilor. În termeni fizici, se prognozează chiar o creștere cu 10%.
Ceea ce irită cu adevărat Moscova nu sunt sancțiunile oficiale, ci faptul că exportatorii ruși sunt tratați ca fiind toxici. În ciuda scutirilor oficiale de la restricții, companiile occidentale evită să facă afaceri cu rușii, deoarece încă sunt creșteri de costuri de conformare și există riscul de sancțiuni.
Și, pentru ruși, această atitudine a crescut costurile de tranzacție: nu toate porturile vor să accepte mărfuri rusești, este dificil să găsească nave de marfă și asigurători și trebuie să apeleze la serviciile intermediarilor”, punctează Alexandra Prokopenko.
„Moscovei i se cere doar să facă unele concesii simbolice”
Cu alte cuvinte, acum este mult mai important pentru Moscova să ridice restricțiile privind accesul la infrastructura financiară occidentală – asigurări, logistică și sisteme de plată.
Iar principala cerință în acest sens, crede Alexandra Prokopenko, este încă ridicarea restricțiilor împotriva Rosselkhozbank.
„Din momentul în care chiar și Gazprombank a fost sancționată, în toamna lui 2024, Rusia nu a mai avut nicio instituție de credit majoră neafectată de sancțiunile occidentale.
- Ridicarea sancțiunilor împotriva Rosselhozbank și returnarea conturilor sale de corespondent străin către aceasta ar simplifica în mod semnificativ operațiunile de comerț exterior ale Rusiei, făcând-o o concesie serioasă din partea Occidentului.
- În realitate, însă, șansele ca Rosselkhozbank să fie reconectată la SWIFT sunt scăzute. SWIFT intră sub jurisdicția Belgiei, ceea ce înseamnă că reconectarea sa ar necesita acordul UE.
- Cu toate acestea, Moscova face aceste numeroase cereri pentru a testa cât de departe este dispus Washingtonul să meargă pentru o întoarcere simbolică la acordul cu cereale la Marea Neagră, care la vremea sa a dat naștere la speranțe că pacea este la îndemână.
Cu siguranță, o revenire la acel acord ar putea fi o bună oportunitate pentru Trump de a anunța primul succes semnificativ în încheierea războiului din Ucraina.
Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, noua administrație Trump ar trebui să pună o presiune serioasă asupra Europei, fără de care o ridicare completă a sancțiunilor este imposibilă.
Washingtonul ar trebui să exercite și mai multă presiune asupra Ucrainei, din moment ce versiunea actuală a acordurilor – care nu include un moratoriu în cazul atacurilor asupra porturilor ucrainene – nu oferă Kievului nimic.
Între timp, Moscovei i se cere doar să facă unele concesii simbolice în schimbul a ceea ce ar fi – dacă ar fi implementat – un compromis major al Washingtonului în problema sancțiunilor”, explică Prokopenko.
„Într-o lume ideală, Moscova ar dori să separe complet relațiile Rusiei cu Statele Unite de problema Ucrainei”
Chiar dacă cerințele Moscovei nu sunt îndeplinite, situația este încă în favoarea Rusiei.
„Venind constant cu noi condiții și prelungind negocierile, Kremlinul se asigură că rămâne în contact cu Statele Unite cât mai mult timp posibil și păstrează atenția volubilului Trump”, continuă cercetătoarea de la Carnegie Endowment for International Peace.
„Dacă s-ar ajunge la o încetare a focului, președintele SUA ar putea fi distras de altceva, ceea ce nu i-ar conveni deloc lui Putin. În consecință, Kremlinul încearcă să mențină concentrarea Washingtonului asupra ei cât mai mult timp posibil.
Într-o lume ideală, Moscova ar dori să separe complet relațiile Rusiei cu Statele Unite de problema Ucrainei, diversificând relația cu proiecte economice comune, cooperare în Orientul Mijlociu și spațiu și negocieri privind stabilitatea strategică.
Putin, la rândul său, era pregătit să continue războiul împotriva Ucrainei, indiferent cine a câștigat alegerile prezidențiale din SUA.
Prin urmare, în ceea ce îl privește, Trump are nevoie de o încetare a focului mai mult decât are el. Atitudinea Moscovei este următoarea: «Dacă americanii au mai multă nevoie de o încetare a focului, lăsați-i să depună toate eforturile”, încheie Alexandra Prokopenko.
Foto – Profimedia Images
Citește și: