Discuțiile dintre Rusia și Statele Unite ale Americii au permis apariția speculațiilor cu privire la o potențială renaștere a cooperării economice dintre cele două țări și la întoarcerea companiilor americane pe piața rusă. Negocierile concrete privind ridicarea sancțiunilor rămân, în cel mai bun caz, vagi. Cu toate acestea, judecând după reacțiile prompte din mass-media rusești, companiile străine ar putea la fel de bine să se alinieze la granițele Rusiei, gata să treacă cu vederea pierderile recente și să reintre pe piață.
În interiorul Kremlinului, oficialii ruși își freacă deja mâinile și se pregătesc să reglementeze reintrarea afacerilor occidentale pe piața Federației Ruse.
Răspunsul corporativ american, în schimb, rămâne prudent, scrie Alexandra Prokopenko într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
„Moscova, la rândul ei, caută să restabilească legăturile economice – nu să revină la afaceri ca de obicei, ci să promoveze proiecte care ar beneficia de câțiva aleși”, explică Alexandra Prokopenko.
Pentru un capital global, Rusia rămâne o țară în care nu se poate investi, continuă Prokopenko. Doi factori principali subliniază această realitate.
„În primul rând, atât timp cât problema rezervelor valutare înghețate ale Rusiei rămâne nerezolvată, Kremlinul va continua să dețină activele companiilor occidentale în conturi speciale, punând orice noi investiții în pericol de confiscare sau expropriere.
Din cele aproape 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești înghețate, doar 5 miliarde de dolari sunt deținute în Statele Unite, cu peste 210 miliarde de dolari blocați în Uniunea Europeană, ceea ce redirecționează dobânda acumulată din rezerve către Ucraina.
În al doilea rând, în ultimii trei ani, Rusia a adoptat o serie de legi care reprimă afacerile străine. Niciuna dintre aceste bariere legale – de la clasificarea țărilor drept prietenoase sau neprietenoase, care afectează reglementările comerciale, până la restricțiile privind repatrierea profiturilor și mutarea echipamentelor – nu pare aproape de a fi ridicată.
Hotărârile recente ale instanțelor ruse, inclusiv exproprierea forțată a activelor de la proprietarii aeroportului Domodedovo și ai centrelor logistice ale Raven Russia, din cauza cetățeniei lor străine, nu au făcut decât să facă climatul investițional și mai rece”, mai scrie Alexandra Prokopenko.
Cercetătoarea de la Carnegie Endowment for International Peace avertizează că interesul Rusiei nu constă, totuși, în restabilirea investițiilor ample din SUA, ci „este vorba despre crearea de oferte exclusive pentru un grup select de oameni de afaceri”.
”Iar persoana care facilitează aceste tranzacții din partea rusă este grăitoare”, dezvăluie Alexandra Prokopenko.
„Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) și un participant proeminent la discuțiile cu Statele Unite, are legături strânse cu cercul apropiat al lui Trump.
Kirill Dmitriev este cunoscut și pentru întâlnirea sa din Seychelles, din anul 2017, cu Erik Prince – fondatorul companiei militare private americane Blackwater – și pentru legăturile sale cu persoane precum fostul director de comunicații de la Casa Albă, Anthony Scaramucci, și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0888153927.jpg)
Kirill Dmitriev | Foto – Profimedia Images
Rețeaua lui Dmitriev va servi, probabil, ca o veritabilă «parcare» pentru capitalul american, care va fi apoi direcționat către sectoare dominate de aliații lui Putin”, avertizează Alexandra Prokopenko.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0965651398.jpg)
Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), alături de Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images
„Ce sectoare ar putea fi puse pe masa unor viitoare negocieri?”, se întreabă Alexandra Prokopenko, continuând prin a scrie că Donald Trump „are o înclinație pentru câștiguri rapide, profituri mari și proiecte cu potențial de captare a titlurilor”.
„Energia și inteligența artificială (AI) au fost pe ordinea de zi în timpul convorbirii sale telefonice cu Putin. O zonă deosebit de interesantă ar putea fi proiectele legate de Ruta Mării Nordului – alternativa ambițioasă a Rusiei la Canalul Suez, oferind cea mai scurtă trecere între Europa și Asia.
Aceasta ar putea implica logistica, construcția de porturi, dezvoltarea petrolului și gazelor din Arctica și a flotelor de spărgătoare de gheață.
Pentru Trump, investiția în Ruta Mării Nordului nu este doar un proiect uriaș de infrastructură – lucru pe care l-a admirat de mult timp -, ci și o încercare de limitare a influenței Chinei în Arctica.
Pe plan intern, astfel de investiții ar putea fi «vândute» alegătorilor americani ca întreprinderi care creează locuri de muncă în logistică, energie și construcții navale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0716741937.jpg)
Sergey Kiriyenko, CEO Rosatom, față în față cu Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images
Perspectiva de a domina furnizarea de energie pentru cea mai promițătoare tehnologie din lume – inteligența artificială – este probabil irezistibilă atât pentru Trump, cât și pentru aliații săi pasionați de tehnologie”, consideră Alexandra Prokopenko.
Pe de altă parte, obiectivele Kremlinului sunt la fel de clare. Dincolo de beneficiile financiare evidente, Moscova ar avea acces la tehnologiile blocate în prezent de sancțiuni și ar putea folosi parteneriatele din SUA pentru a se poziționa ca lider global în IA.
„Pot exista și alte proiecte. Chiar și fără pași majori pentru relaxarea sancțiunilor, negocierile actuale ar putea încă da Rusiei un impuls economic semnificativ.
În consecință, dacă nu se iau măsuri pentru a aplica mai îndeaproape restricțiile actuale, iar Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine închide ochii la noile petroliere din flota-fantomă a Rusiei și întreținerea acestora, aceasta ar fi deja o stare satisfăcătoare pentru conducerea rusă.
Dar flirtul Washingtonului cu Moscova nu poate să nu aibă consecințe. Niciun proiect economic nu îl va face pe Putin să vadă Occidentul ca altceva decât un rival, chiar și cu un Trump prietenos la Casa Albă.
Paranoia, nemulțumirile istorice și autoritatea necontrolată a lui Putin probabil îl vor împinge spre viitoare conflicte. Urmărind potențiale profituri pe termen scurt, Statele Unite riscă să permită o amenințare globală mai mare, iar investitorii riscă să se confrunte cu aceleași pierderi devastatoare pe care le-au suferit în 2022.
Istoria arată că în relațiile cu Kremlinul nu există câștiguri ușoare, ci doar lecții costisitoare”, încheie Alexandra Prokopenko.
Citește și: