Ce se întâmplă în FRANȚA? Ștefan Popescu răspunde

Franța trece printr-o perioadă tensionată. Mii de oameni au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta față de noile reforme guvernamentale și măsurile de austeritate. De la majorarea vârstei de pensionare la modificările sistemului de burse și comasarea unor școli, cetățenii și sindicatele și-au strigat nemulțumirea, iar manifestațiile au devenit intense. 

Contactat în exclusivitate de Gândul, analistul pe politică externă, Ștefan Popescu, vede aceste proteste într-o lumină diferită.

„Manifestații au existat tot timpul în Franța. Ele au fost tot timpul spectaculoase. Francezii au o mare tradiție a protestelor. De asemenea, manifestațiile sunt tot timpul instrumentate de grupuri și grupulețe care pot fi bineînțeles asociate extremei stângi, radicalilor musulmani. Sunt foarte mulți care pot profita de pe urma manifestațiilor.”

Acesta a subliniat că, deși manifestațiile sunt intense și spectaculoase, efectele lor asupra Guvernului vor fi limitate.

„Peisajul politic rămâne în acest moment puternic fragmentat, nu mai puțin de 11 grupuri parlamentare în Adunarea Națională, ceea ce este un record absolut pentru cea de-a 5-a republică, dar cu o mențiune notabilă că există un bloc parlamentar mai coerent, adică mai monolitic, care este cel reprezentat de Reuniunea Națională. Este motivul pentru care președintele Macron l-a desemnat pe Sébastien Lecornu, care este, într-adevăr, un apropiat al său. Cred că guvernul Sébastien Lecornu este doar un guvern de gestionare a afacerilor curente, nu e destinat să reziste până la sfârșitul mandatului lui Macron. Este un guvern creat cu scopul de a trece legea bugetului pentru anul 2026, fără de care Franța nu poate exista.”

Ipoteza demisiei lui Macron este foarte puțin probabilă:

„În niciun caz. Franța e un stat puternic care are o carcasă suficient de puternică pentru a ține în frâu turbulențe sociale și chiar crize parlamentare majore. Rămâne de văzut dacă această mutație va însemna un compromis, astfel încât să asigure un regim politic funcțional.”

Potrivit analistului, situația nu va afecta relațiile Franței cu Uniunea Europeană sau NATO, ci doar capacitatea guvernului de a respecta obiectivele fiscale pe termen lung.

„E posibil să mai dureze protestele, și mișcarea Vestelor Galbene a durat foarte mult. Francezii au tradiția protestelor prelungite. Dar până la urmă se va ajunge la un compromis, care va îndepărta Franța de obiectivele sale de a-și reduce deficitul. Asta va afecta ambițiile franceze în ceea ce privește alocarea unor sume mai mari pentru înarmare. Mă aștept ca cele două economii principale ale zonei EURO să fie mai zgârcite, pentru că nu vor avea resurse.”

Mișcarea „Bloquons tout” („Blocăm totul”) a declanșat proteste în numeroase orașe din Franța, perturbând sistemul de transport, școlile și serviciile publice. 80.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați pentru a face față miilor de protestatari, iar până la ora actuală, autoritățile au arestat deja între 200 și 300 de persoane.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai
• Guvernul a „clarificat” declarațiile lui Bolojan și a RESPINS scenariul creșterii vârstei standard de pensionare
• Fostul director adjunct al SIS Moldova, acuzat că vindea secrete ale României KGB-ului din Belarus/Cum a fost prins