Cine este omul de afaceri condamnat care a condus-o pe Cristina Trăilă, secretarul general adjunct al Guvernului Bolojan, la DNA. Gândul l-a contactat pe Cuciureanu, care a povestit cum s-au cunoscut. De numele lui se leagă mai multe scandaluri, inclusiv cu Irina Loghin

Publicația Gândul a aflat contextul în care secretarul general al Guvernului României, Cristina Trăilă, recent pusă sub acuzare de anchetatorii anticorupție din Iași, a fost văzută coborând din bolidul unui afacerist din Botoșani despre condamnat definitiv în trecut pentru mai multe fapte penale.

Gândul a verificat situația, cel puțin juridică, a omului de afaceri, care în 25 august, a jucat rolul de șofer personal al secretarei generale a Guvernului, Cristina Trăilă în drumul acesteia la DNA Iași unde procurorii anticorupție i-au comunicat că este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Ulterior audierii femeii s-a aflat potrivit presei ieșene că mașina din care aceasta a coborât la sosirea sa la DNA ar aparține omului de afaceri botoșănean Constantin Cuciureanu.

Presa ieșeană nu a stabilit în schimb cu claritate și contextul în care secretarul general al Guvernului l-a avut drept șofer personal pe acest om de afaceri.

Avocatul comun a adus-o pe Trăilă în bolidul afaceristului

Pentru a lămuri aceste aspecte Gândul l-a contactat pe omul de afaceri Constantin Cuciureanu pentru a explica de ce secretarul general al Guvernului a coborât din mașina sa personală și care este relația sa cu oficialul român.

Bărbatul a povestit, la cererea Gândul, cu lux de amănunte, momentele premergătoare sosirii la DNA, explicând că el în fapt a dus-o pe avocata sa „Andreea” „la sediul unui parchet”, coincidența făcând ca oficialul statului român să fie clienta avocatei sale.

„Avocata mea este avocata lui Trăilă aceasta. Eu aveam nevoie să o consult pe avocata mea. Am vrut să  mă consult cu avocata mea Andreea, care mă direcționează în diverse rugăminți ale mele de multă vreme.

Eu eram în Iași în ziua respectivă cu altă problemă personală. În această problemă personală îmi trebuia o consultație de la un jurist specializat, ca să nu greșesc.

Am pus mâna pe telefon și am sunat-o pe Andreea. Ea îmi spune că e în Iași. Atunci i-am solicitat să bem împreună o cafea pentru a continua discuția cu dânsa.

Când am întâlnit-o dumneaei era la restaurant, m-a întrebat ce să îmi comande, am cerut scurt o apă plată și am continuat discuțiile. Apoi ea mi-a spus că se grăbește pentru că la o anume oră trebuie sa fie în Iași la o audiere fără a îmi spune exact la ce parchet va fi aceasta.

La acel moment am decis ad-hoc să o ajut pe doamna avocat când ea mi-a spus că dorește să comande un Uber. M-am oferit practic să o duc pe doamna avocat la acea unitate de parchet fără ca eu să știu că aceasta este Direcția teritorială a DNA.

O primă oprire de acolo a fost la hotelul unde era cazată doamna avocat ca să își ia bagajele. Avocata a coborât din hotelul de unde au făcut check -out ea și clienta sa, această doamnă Trăilă, doamnele au urcat în mașină, doamna m-a ghidat după aplicația Waze punctual ca să știu unde trebuie să ajungem.

Eu nu mi-am permis să întreb absolut nimic, iar cu doamna Trăilă nu am absolut nicio relație sau legătură, cunoscând-o strictamente din aparițiile publice și televizate”, a explicat pe larg omul de afaceri Cuciureanu.

Explicațile afaceristului pentru articolele „negative” din presa locală

Afaceristul Cuciureanu a atras atenția pentru Gândul că majoritatea materialelor incriminatorii de pe internet care sunt publicate de publicația Monitorul de Botoșani, „al cărui proprietar este Lazăr, care semnează și sub pseudonimul de Sebastian Gheorghiu” au o tentă tendențioasă deoarece cele două personaje, afaceristul și publicistul au în istoric  mai multe procese de-a lungul anilor.

Cuciureanu explică faptul că publicistul menționat de el ar fi avut „interese materiale asupra unor proprietăți ale mele, precum unele spații comerciale”.

Instanțele de judecată, explică pentru Gândul afaceristul Cuciureanu, ar fi soluționat favorabil mare parte a proceselor civile în favoarea sa și doar unul singur ar fi fost pierdut printr-o decizie definitivă a ICCJ, după arestarea sa, până la acel moment, cazul fiind în câștig de cauză la instanțele inferioare pentru afacerist.

În acel caz, povestește afaceristul mai departe, documentul forte al cazului ar fi fost un contract de vânzare cumpărare care ar fi avut „clauze foarte clare”. Cu toate acestea afaceristul a pierdut procesul pentru că „reprezentare avocațială” a sa din instanță ar fi fost „defectuoasă”.

Tot cu ocazia discuției cu reporterul Gândul omul de afaceri a dorit să demonteze punctual o serie de informații care circulă pe internet pe numele său legat de cazurile prezentate de presa națională și locală.

Profilul și istoricul afaceristului Constantin Cuciureanu. Primele probleme cu legea

Potrivit datelor din presa națională omul de afaceri s-a născut în localitatea botoșăneană Cristești, și provine dintr-o familie modestă.

El a terminat a școală de alimentație publică și pentru o perioadă de timp a fost chelner la un restaurant de la marginea orașului pe vremea comuniștilor.

Dornic să evolueze pe scara socială, Cuciureanu a știut să atragă simpatia oamenilor importanți ai urbei încă de la acea vreme.

Revoluția l-a găsit tot chelner dar plin de relații și decis să își deschidă propria afacere. A început cu baruri de cartier, ca mai apoi să aibă propriul restaurant.

Lovitura cea mare a dat-o în anul 1999 când a înșelat compania Petrom cu suma de 150.000 de lei. Afaceristul a cumpărat peste 200 de tone de combustibil de Peco și a pus gaj o locomotivă.

La finalul contractului, Cuciureanu nu a plătit niciun leu, iar când s-a încercat executarea silită, conducerea Petrom a descoperit că locomotiva trecută drept gaj era alta decât cea din documente.

Trimis în judecată patru ani mai târziu în dosarul „Locomotiva”, Cuciureanu a a fost condamnat la trei ani cu suspendare pentru înșelăciune.

Evoluția post-decembristă

Scăpat de pușcărie și cu 150.000 de lei în buzunar, Cuciureanu s-a lansat în afaceri serioase.

A cumpărat toate alimentările lui Ceaușescu și a început să se extindă în tot județul.

După anul 2000, Cuciureanu avea să fie unul dintre cei mai bogați oameni din nordul Moldovei.

În plină ascensiune și la adăpostul relațiilor create în toate domeniile publice, Cuciureanu a mai dat o lovitură.

În februarie 2003, Cuciureanu a obținut și acordarea de către Agenția Națională Rezervele Statului a 500 tone grâu cu titlu de împrumut de consumație, a cărei restituire a fost girată cu o scrisoare de garanție bancară în valoare de 3.500.000.000 lei, la acea vreme.

ANRS a cerut punerea în executare a acesteia după expirarea valabilității ei iar Cuciureanu a scăpat basma curată și de această dată, potrivit datelor din presa națională.

Necazul devenit afacere

Un an mai târziu, Cuciureanu dă „încă un tun”, potrivit relatărilor din presă. Controversatul om de afaceri încasează o poliță de asigurare în valoare de trei miliarde de lei, la acea vreme, în urma producerii unui incendiu devastator care a cuprins o cabană personală construită la munte.

Anchetatorii au suspectat la acea vreme că totul ar fi o fraudă de proporții atent pusă la cale de omul de afaceri astfel că au cercetat amănunțit felul în care a avut loc evenimentul.

Ancheta a scos la iveală că incendiul a fost produs de un scurt circuit electric, iar Cuciureanu a fost îndreptățit să încaseze banii.

„Cornuleț cu lapte” pe lista afacerilor cu statul

Tot în 2004, Cuciureanu intră în afaceri cu statul prin programul „Cornul și laptele”.

Doi ani a dus lapte și corn în școli prin intermediul firmelor sale până când procurorii au stabilit că firma omului de afaceri a fost desemnată ilegal la licitațiile electronice iar contractul a fost suspendat.

Și de această dată Cuciureanu a scăpat basma curată.

Afaceristul ne povestește punctual despre acest caz și artă că „a fost o licitație pe calculator care a fost câștigată în mod legal. El dezvăluie pentru Gândul că „în climatul politic de la acea vreme eu nu puteam aranja vreodată o afacere”.

Cuciureanu povestește acum că, la acea vreme, președinte al Consiliului Județean Botoșani era Constantin Conțac, despre care afaceristul spune că atunci îi era „dușman de moarte” astfel că nu ar fi putut să îl favorizeze nici măcar la cererea expresă.

Acuzat de sechestrare de copii

Numele lui Cuciureanu apare și într-un dosar de sechestrare de minori întocmit în 2009, potrivit referirilor din presa centrală. Cinci copii prinși la furat la una din firmele lui Cuciureanu au fost sechestrați ore bune de paznici și supuși unor suferințe fizice și psihice până la venirea poliției, potrivit aceleiași surse generale de informare.

Părinții l-au reclamat pe Cuciureanu pentru sechestrare de minori dar și, de această dată, omul de afaceri a scăpat.

În această poveste afaceristul spune că „era imposibilă o acuzație de sechestrare pentru că în curte era poliția venită la apel la 112 pentru a cerceta cazul de furt al copiilor”.

Afaceristul spune că la dosarul clasat ar exista declarații notariale ale părinților și ale copiilor în care aceștia ar declara că procurorul i-ar fi dirijat să susțină că ar fi fost ținuți împotriva voinței lor, dar că în realitate nu a existat această faptă.

„Inclusiv polițiștii care au fost în curte la efectuarea măsurătorilor și cercetării la fața locului în cazul de furt sesizat au declarat ulterior că nu a fost nimeni sechestrat, poarta fiind deschisă larg la acel moment”, a insistat omul de afaceri.

Afacerist sub lupa Gândul – Cum a scăpat de megadosarul PNA

Potrivit datelor instituționale publice în 22 aprilie 2005 – Parchetul Național Anticorupție (PNA) (devenit ulterior Direcție – n.r.) anunța punerea sub acuzare a afaceristului Constantin Cuciureanu pentru fapte de corupție.

Procurorii Serviciului de crimă organizată și corupție din cadrul Secției a II-a a Parchetului National Anticorupție conduși de procurorul Gheorghe Șuhan anunțau începerea urmăririi penale și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile față de Constantin Cuciureanu – om de afaceri.

El era cercetat pentru că în calitatea sa de administrator al mai multor societăți comerciale din județul Botoșani, ar fi utilizat credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, dare de mită în formă continuată, trei infracţiuni de complicitate la acordarea de subvenții cu încălcarea legii și infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obținerii unor foloase materiale necuvenite.

De asemenea, anchetatorii au dispus începerea urmăririi penale în același dosar și față de alte 14 persoane funcționari bancari și administratori ai unor societăți comerciale din județul Botoșani sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acordare a creditelor cu încălcarea dispozițiilor legale, luare de mită şi complicitate la aceste infracţiuni.

În fapt, procurorii au stabilit că, începând cu anul 1999, o dată cu achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al SC Moldopan SA Botoșani, învinuitul Constantin Cuciureanu a urmărit și realizat capitalizarea prin manevre ilicite a două societăți comerciale cu răspundere limitată în detrimentul acestei societăți, procedând în același mod și după ce a preluat pachetele majoritare de acțiuni ale SC Amiral SA, SC Unicat SA şi SC Pentru Alimentaţie Publică Botoşani SA.

În cursul anilor 2002 și 2003, societățile comerciale administrate de învinuit au beneficiat de credite bancare în cuantum de peste 27 miliarde lei acordate de Banca Comercială Română cu încălcarea legii și a normelor de creditare, existând indicii că banii au fost deturnați de la scopurile pentru care au fost acordați.

Procurorii verificau atunci și modul în care, în cursul lunilor septembrie 2002 și august 2003, în mod ilegal, societatea comercială Claudia 2000 SRL (administrată de învinuitul Constantin Cuciureanu) a fost preselecționată pentru a participa la licitațiile electronice vizând încheierea contractelor „Cornul și Laptele” pentru anii școlari 2002-2003 şi 2003-2004.

Mai mult, în februarie 2003, învinuitul a obținut acordarea de către Agenția Națională Rezervele Statului a 500 tone grâu cu titlu de împrumut de consumație, a cărei restituire a fost garantată cu o scrisoare de garanție bancară în valoare de 3.500.000.000 lei, iar în cursul lunii octombrie 2003, termenul de restituire a împrumutului a fost prelungit, cu toate că Banca Comercială Română nu a menținut valabilitatea scrisorii de garanție bancare, iar ANRS ceruse punerea în executare a acesteia după expirarea valabilității ei.

Procurorii verificau și modul în care, în scopul de a se crea aparența existenței rulajelor necesare îndeplinirii condițiilor de a obține credite și a scrisorilor de garanție și de bonitate bancară necesare participării la licitații de către SC Claudia 2000 SRL, la cererea învinuitului Constantin Cuciureanu, unii funcționari bancari au efectuat transferuri bănești din conturile altor societăți, prin ordine de plată fictive, existând situații când aceste operațiuni erau încheiate fără acordul reprezentanților legali ai firmelor în ale căror conturi s-a operat.

Procurorii au dispus pe parcursul urmăririi penale, măsurile asiguratorii necesare recuperării prejudiciului, inclusiv blocarea conturilor deschise pe numele învinuitului Constantin Cuciureanu.

De altfel, acesta a fost citat legal la Parchetul Național Anticorupție pentru a fi audiat astăzi, 22 aprilie 2005, însă în cursul săptămânii, a comunicat procurorului de caz că nu se poate prezenta, întrucât ar intenționa să se interneze în spital, iar apărătorul său ales este plecat din țară.

Concomitent însă, procurorii anticorupție au stabilit că învinuitul a făcut demersuri și a obținut o viză pe intrare pe teritoriul SUA pe o durată de 10 ani şi urma să părăsească teritoriul României în dimineața zilei de astăzi cu un avion către Frankfurt și ulterior, cu destinația Miami.

„Față de aceste considerente, procurorii au dispus darea în consemn la frontieră a învinuitului care de altfel a și fost reținut pe Aeroportul Henry Coandă”, se arată în comunicatul oficial de presă de la acea vreme, încă existent pe pagina Direcției.

În prezent Gândul a solicitat relații la DNA pentru lămurirea stadiului acestui dosar neexistând o informare oficială nouă care să indice stadiul final al acelui dosar.

Aflăm astfel că ulterior datei comunicatului oficial a existat o disjungere pe 14 noiembrie 2005, dosar care a fost declinat Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.

Pe 26 mai 2008 are loc o a doua disjungere din acest dosar de bază, caz care a fost declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.

În legătură cu faptele stricte de competența PNA anchetatorii lui Șuhan au clasat acuzațiile ulterior celor două disjungeri.

Legătura Cuciureanu-Loghin și favorul înainte de „fuga” la Miami

Tot presa centrală a dezvăluit că omul de afaceri Cuciureanu ar deține înregistrări cu cântăreața de muzică ușoară Irina Loghin în care aceasta din urma l-ar amenința. Secretul din spatele acestor înregistrări ar fi fost unul legat de o pretinsă afacere eșuată între cei doi.

Concret, Cuciureanu s-ar fi folosit de imaginea solistei pentru a produce cașcavalul denumit „Irina Loghin”. Cei doi s-au certat între timp, iar supărarea cântăreței, care se considera păgubită în urma acestei afaceri, ar fi condus, conform informațiilor din presa centrală, la amenințări transmise telefonic lui Cuciureanu.

După ce a ajuns in Parlament, Irina Loghin a căutat să evite un eventual scandal cauzat de afirmațiile și pretinsele amenințări pe care i le „cânta” la telefon lui Cuciureanu.

Astfel se face ca cei doi au păstrat legătura până în ziua în care Cuciureanu plănuia plecarea la Miami, SUA, pentru evitarea anchetei care explodase la PNA pe numele său.

Mai mult decât atât, a relatat presa centrală la acea vreme, artista l-a și cazat pe botoșănean în casa ei din Capitală, în timp ce ar fi făcut demersuri pentru urgentarea obținerii vizei de la Ambasada SUA pentru Cuciureanu.

Afaceristul povestește în prezent că Irina Loghin este nașa fiicei sale și că informațiile publicate de presa de la acea vreme ar fi eronate iar unele chiar tendențioase.

El a explicat că în același context de rudenie artista l-a primit la ea când el dorea să plece în mod legal în Statele Unite ale Americii.

Contactul cu pușcăria

Constantin Cuciureanu a fost eliberat condiționat în aprilie 2015, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru înșelăciune în dauna statului, în urma unor afaceri derulate în primăvara lui 2000.

Atunci, el a decontat ilegal la agenția BCR Săveni mii de cupoane agricole, cumpărate de pe piața neagră, susținând în fals că ar fi executat lucrări agricole.

După ce a primit banii, el a vândut firma unei moldovence, care a dispărut.

Trimis în judecată, Cuciureanu a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani de închisoare cu executare, pedeapsa fiind diminuată în 2014, după intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Dosarul Cuciureanu-Morhan (cazul 35/40/2015 – evaziune fiscală)

Potrivit unui comunicat de presă emis la acea vreme de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, în perioada februarie – decembrie 2005, Constantin Cuciureanu, împreună cu suceveanul Dumitru Morhan, de 56 de ani, din comuna Dărmănești, ar fi dispus înregistrarea în evidența contabilă a societății a unor documente care nu au avut la bază operațiuni reale în scopul de a sustrage de la plata către bugetul consolidat al statului a unor sume de bani reprezentând TVA dedus nelegal, au emis și stornat facturi fiscale reprezentând operațiuni comerciale nereale, cu scopul urmărit de a se sustrage de la plata unor sume de bani datorate bugetului consolidat al statului, reprezentând TVA colectat și ajustat nelegal, precum și de amânare la plată a impozitului pe profit, în sumă totală de 626.779 lei, la care se adăugau accesorii în sumă de 6.576 lei.

Dosarul a fost înregistrat la instanță în 9 ianuarie 2015 iar în 4 februarie 2016 Tribunalul Botoșani a scos de pe rol dosarul după ce Curtea de Apel Suceava a admis cererea de strămutare făcută inculpați.

În acest dosar sunt judecați Constantin Cuciureanu și Dumitru Morhan iar Claudia 2000 SRL  a avut calitate de parte responsabilă civilmente pentru faptele de evaziune fiscală a celor doi.

La aproape nouă ani de la trimiterea în judecată, în 7 decembrie 2023 Tribunalul Suceava emite o decizie de constatare a intervenirii prescripției faptelor celor doi afaceriști dar stabilește punerea la plata prejudiciului constatat.

„În temeiul art. 396 alin. (1) ?i (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. c şi art. 124 Cod penal 1968, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul CUCIUREANU CONSTANTIN, cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (1) ?i (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. b şi art. 124 Cod penal 1968, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul CUCIUREANU CONSTANTIN, cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (1) ?i (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. b şi art. 124 Cod penal 1968, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul MORHAN DUMITRU, cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. În temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p., rap. la art. 19 al. 1 C.p.p., şi art. 25 al. 1 C.p.p., coroborat cu art. 1357 al. 1 C.civ., art. 1381 al. 1 C. civ., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român – prin AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ BUCUREŞTI şi obligă inculpatul Cuciureanu Constantin la plata către partea civilă a sumelor de 570.000 lei, 2613 lei şi 3963 lei la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciilor până la data achitării integrale a sumelor datorate, conform prevederilor art. 173, art. 174 şi art. 176 din Codul de procedura fiscală. În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c, art. 397 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 11 din Legea nr. 241/2005 dispune luarea măsurilor asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, aparţinând inculpatului Cuciureanu Constantin. În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu – av. Tudor Vasile, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Suceava. În baza art. 273 alin. 4 Cod procedură penală, onorariul traducătorului autorizat de limba ucraineană, Rădăşan Elena, în sumă de 268,48 lei, aferent facturii seria SV nr. 503 din 15.05.2018 va fi plătit de către Serviciul Contabilitate din cadrul Tribunalului Suceava din fondurile speciale ale Ministerului Justi?iei. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare din faza urmăririi penale, a camerei preliminare şi a judecăţii în primă instanţă rămân în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunţată astăzi, 07.12.2023, prin punerea hotărârii la dispoziţie părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia nedefinitivă a instanței sucevene.

În 23 ianuarie 2026 dosarul este soluționat definitiv de Curtea de Apel Suceava care respinge apelul Direcție Finanțelor Publice și stabilește ca afaceristul să nu mai fie pus la plata plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucure?ti a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciilor până la data achitării integrale a sumelor datorate, conform prevederilor art. 173, art. 174 şi art. 176 Cod procedura fiscală, în ce prive?te sumele de 2.613 lei şi 3.963 lei (vizând factura fiscală seria BT VDL nr. 4304752 din data de 23.02.2005).

„ În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală București, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 07.12.2023, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 35/40/2015. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă partea civilă la plata către stat a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din apel. În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul Cuciureanu Constantin împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 07.12.2023, pronun?ată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 35/40/2015. Desființează, în parte, sentința penală mai sus menționată și în rejudecare: Înlătură din sentință penală dispoziția prin care inculpatul Cuciureanu Constantin a fost obligat la plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucure?ti a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciilor până la data achitării integrale a sumelor datorate, conform prevederilor art. 173, art. 174 şi art. 176 Cod procedura fiscală, în ce prive?te sumele de 2.613 lei şi 3.963 lei (vizând factura fiscală seria BT VDL nr. 4304752 din data de 23.02.2005). Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, celelalte cheltuieli judiciare din apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată azi 23.01.2026, prin punerea hotărârii la dispoziţia părții civile, a inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală”, se arată în decizia definitivă a CA Suceava.

Stare de fapt în dosar și motivarea Tribunalului Suceava

Gândul a consultat portalul instanțelor de judecată, portalul instanței supreme și portalul deciziilor din dosare, iar singurele evidențe rămase publice a dosarelor lui Cuciureanu se referă la acest caz.

Astfel aflăm motivele pentru care după aproape 9 ani de zile Tribunalul a constatat prescripția faptelor și felul în care s-ar fi derulat ele.

„

########################################

ECLI:RO:TBSVA:2023:025.######
Dosar nr. ##/40/2015 – evaziune fiscală (Legea 241/2005) –
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢĂ NR. ###
Şedinţa publică din data de 07.12.2023
Instanţa constituită din:
Preşedinte: ######## ########
Grefier: ###### ######### #######
Ministerul ###### – Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava – reprezentat de procuror ###### ###### #########

Pe rol, se află pronunţarea asupra cauzei penale, privind pe inculpaţii:
1. ########## ##########, fiul lui ######## şi #####, născut la data de ########## în #### #########, #### ########, cu domiciliul în ########, #### #### ##### ### #, #### ########, căsătorit, studii 12 clase, posesor CI ##### ## ### ######, CNP #############, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (două fapte), cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1968, art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009);
2. ###### #######, fiul lui #### şi #######, născut la data de ########## în sat ######, #### ##########, #### #######, domiciliat în Voluntari, #### #### ### ###### ### ##, #### #####, cu domiciliul indicat pentru comunicarea actelor de procedură în ########, #### ###### ############ ####/2–#######, CNP #############, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art. 26 Cod penal 1968, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (o faptă), cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal (Legea 286/2009).
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 13.02.2023, când, în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa a stabilit ca pronunţarea să aibă loc la data de 11.04.2023, iar din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru 02.05.2023, 31.05.2023, 13.06.2023, 30.06.2023, 31.07.2023, 24.08.2023, 22.09.2023,17.10.2023, 31.10.2023, 08.11.2023,16.11.2023, 23.11.2023, 24.11.2023, 28.11.2023, 29.11.2023, 04.12.2023, 05.12.2023 şi pentru astăzi, 07.12.2023, când,

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată:

Prin rechizitoriul nr. ###/P/2010 din 08.01.2015 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul ########, înregistrat cu nr. ##/40/2015 pe rolul Tribunalului ######## la data de 09.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. ########## ##########, (inculpat arestat în altă cauză), fiul lui ######## şi #####, născut la data ########## în #### #########, #### ########, cu domiciliul în #### ########, str. #### ##### nr. 3, #### ########, căsătorit, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, posesor al CI ##### ## ### ######, CNP #############,
– pentru săvârşirea infr. de „evaziune fiscală”, faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. ### ##### (două fapte), cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1968, art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009), constând în faptul că inculpatul, în calitate de administrator al SC ####### #### SRL ########, a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii, în luna decembrie 2005, a facturii fiscale S.V. VEA nr. ##########.12.2005, emisă de către S.C. ####### ### ##### S.R.L., ce nu a avut la bază operaţiuni reale, prin care se consemna, în fals, că SC ####### #### SRL ######## a achiziţionat cantitatea de 200.000 m refuz ciur (produs de balastieră), la preţul de livrare de 3.000.000 lei.

Prin activitatea infracţională săvârşită s-a adus un prejudiciu bugetului general consolidat în sumă de 570.000 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) dedusă nelegal şi aferentă unei baze impozabile în sumă de 3.000.000 lei.

SC ####### #### SRL ########, prin administrator ########## ##########, în luna februarie 2005, a emis factura fiscală seria BT VDL nr. 4304752, cu scopul urmărit de a se sustrage de la plata sumei de 30.823 lei, reprezentând TVA colectată şi ajustată nelegal, şi de amânare la plată a impozitului pe profit în sumă de 25.956 lei, aferent profitului impozabil în valoare de 162.226 lei.

Prin înregistrarea în evidenţa contabilă şi fiscală la S.C. ####### #### S.R.L., a facturii fiscale de ştornare cu seria BT VDL nr. ##########.02.2005, fără ca această înregistrare să reflecte o operaţiune economico-financiară reală, s-a produs diminuarea nejustificată a veniturilor impozabile cu suma de 162.226 lei, iar pe cale de consecinţă diminuarea profitului impozabil cu suma de 25.956 lei şi diminuarea nejustificată a taxei pe valoare adăugată colectată de plată cu suma de 30.823 lei.

Se reţine că prejudiciul cauzat bugetului de stat constă în majorări pentru neplata în termen a obligaţilor privind impozitul pe profit în sumă de 2.613 lei (perioada 25.04.2005 – 25.10.2005) şi T.V.A. în sumă de 3.963 lei (perioada 25.03.2005 – 25.09.2005).

2. ###### #######, cercetat în stare de libertate, fiul lui #### şi #######, născut la data de ########## în sat ######, #### ##########, #### #######, domiciliat în localitatea Voluntari, #### #### ### ###### ### ##, #### #####, fără forme legale în #### #######, str. ######## #### nr. 61 bis, #### #######, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii superioare, posesor al CI ##### ## ######, C.N.P. #############,
– pentru săvârşirea infr. de „complicitate la evaziune fiscală”, faptă prev. şi ped. de art. 26 Cod penal 1968, raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. ### ##### (o faptă), cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009), constând în faptul că inculpatul, în calitate de administrator al SC ####### ### ##### SRL Milişăuţi, cu intenţie şi în baza unei înţelegeri prealabile, a înlesnit inculpatului ########## ##########, administrator al SC ####### #### SRL ######## să înregistreze în evidenţa contabilă factura fiscală nr. ######## ##.12.2005, ce nu au avut la bază operaţiuni reale.
Se reţine că activitatea infracţională săvârşită s-a adus un prejudiciu bugetului general consolidat în sumă de 570.000 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) dedusă nelegal şi aferentă unei baze impozabile în sumă de 3.000.000 lei.

Pentru a dispune trimiterea în judecată, procurorul a avut în vedere următoarele mijloace de probă:
– declaraţii suspect – f. 24; 44; 52-53; 114 Vol. I; f. 11Vol. V, f. 224-227 Vol. V;
– declaraţii ###### ####### – f. 66; 72- Vol. I; 26-27 – Vol. II; f. 13-14 Vol. V;
– declaraţii martori – f. 84- Vol. I;
– raport de inspecţie fiscală – f. 95-104- Vol. I;
– Raport de inspecţie fiscală nr. 6791/30.06.2010- f. 181-304- Vol. I;
– adrese Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară # #######; ####### # Vol. I;
– proces-verbal de predare-primire – f. 320-380- Vol. I;
– dosar de funcţionare cu documente aferente perioadei ######### a SC ####### #### SRL ######## – f. 381-398- Vol. I;
– solicitări Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – f. ####### # Vol. I;
– copie contracte de donaţie şi vânzare-cumpărare f. 81-83; 427-429-Vol. I; 41-53 Vol. II;
– dovadă ridicare documente – f. 125- Vol. I;
– dosar SC ####### ### ##### SRL Suceava pus la dispoziţie de O.R.C. Suceava – f. 126-158- Vol. I;
– note de analiză – f. ### ##### Vol. I.;
– acte contabile – f. 12-25 – Vol. II;
– copii deconturi TVA depuse de SC ####### #### SRL ########- f. 57-84 – Vol. II;
– adrese I.P.J. ######## – f. 85-88 – Vol. II;
– adresele D.G.F.P.J. ######## – f. 89-176 – Vol. II;
– Verificări privind documentele contabile depuse de SC ####### #### SRL – lichidatori judiciari #### – Suceava – f. 1-14 – Vol. III;
– Documente depuse de firma de lichidare #### S.P.R.L. – f. 15-130 Vol. III;
– Furnizare informaţii extinse eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la ########### ######### #### SA – f. 1-17Vol. IV;
– #### adrese – f. 18 Vol. IV;
– #### evidenţă CNP ####### #### – f. 19, Vol. IV;
– Adresa D.G.F.P.J. ######## – 287-293 Vol. II;
– Angajament din 19.04.2005 – f. 302-303 Vol. II;
– Rechizitoriu nr. ####/P/2005 –f. 304-310 Vol. II;
– Procese-verbale–f. 24, 123, 124, 125 Vol. V;
– Raport de expertiză fiscală judiciară – f. 52-78 Vol. V;
– Raport de expertiză contabilă – opinie separată ####### George–f. 79-110 Vol. V;
– Raport de expertiză contabilă – opinie separată ###### ##### – f. 111-122 Vol. V;
– Referatul nr. IV######### întocmit de Inspecţia Fiscală – f. 130-137, 142-149 Vol. V;
– #### adrese – f. 189-192 Vol. V;
##### în vedere că prin sentinţa penală nr. # din data de 03.02.2016, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. ##/39/2016, s-a admis cererea formulată de inculpatul ########## ########## şi s-a strămutat judecarea cauzei de la această instanţă la Tribunalul Suceava, prin încheierea din 04.02.2016 Tribunalul ######## a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea către Tribunalul Suceava spre competentă soluţionare.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Suceava la data de 08.02.2016, cu acelaşi număr.

Prin încheierea din 02.06.2025, Tribunalul ######## a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii ########## ########## şi ###### #######, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ###/P/2010 din 08.01.2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul ######## şi a dispus începerea judecăţii în cauză.
Prin încheierea nr. ##/13.10.2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. ##/40/2015/a1 au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii ###### ####### şi ########## ########## împotriva încheierii din data de 02.06.2015 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului ######## în dosarul nr. ##/40/2015.

Prin cererea depusă la fila 14 din vol. II dosar de fond, #### – Direcţia Generală Juridică prin Direcţia Generală a Finanţelor ###### Judeţeană ######## a comunicat faptul că se constituie parte civilă şi solicită ca inculpatul ########## ########## să fie obligat la plata sumei de 1.328.749 lei, cu menţiunea că această sumă se compune din: impozit pe profit 123.210 lei, majorări de întârziere 197.891 lei, T.V.A. 591.405 lei şi majorări de întârziere TVA 416.243 lei. Se arată că suma totală reprezentând obligaţii fiscale suplimentare, diferenţa în sumă de 570.000 lei reprezentând TVA (stabilită de organul fiscal ca fiind fără drept de deducere) şi majorările aferente, în sumă de 416.243 lei au fost generate de înregistrarea facturii fiscale seria SV VEA nr. ##########.12.2005. De asemenea, se precizează că până la achitare se calculează dobânzi şi penalităţi.

În ceea ce priveşte poziţia procesuală a inculpatului ########## ##########, instanţa reţine că la termenul din 04.10.2017 avocatul ales al inculpatului a precizat că acesta în faza iniţială ar fi intenţionat să solicite judecata în procedura simplificată, însă ulterior a revenit întrucât în prezenta cauză este vorba despre o infracţiune săvârşită în comun. Ulterior, prin cererea depusă la fila 134 din vol. III dosar de fond, inculpatul a înţeles să conteste probele administrate în cursul urmăririi penale.

La termenul din 13.12.2017 instanţa a luat act de depunerea la dosar a unei cereri de către inculpatul ###### ####### prin care acesta precizează că nu se consideră vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni.

La termenul din 28.03.2018, instanţa a constatat că inculpatul ###### ####### are cunoştinţă despre proces, se află în #######, iar avocatul ales al acestuia din ####### a confirmat primirea actelor privind desfăşurarea procesului.

La termenul din 26.09.2018 reprezentantul Ministerului ###### şi avocaţii aleşi ai inculpaţilor au precizat că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a administrat pe latura civilă a cauzei proba cu expertiză contabilă judiciară, fiind depus la dosar raportul de expertiză la data de 14.10.2020 – filele 279-287 vol. IV dosar de fond. Ulterior, la data de 16.03.2022, a fost depus la dosar supliment la raportul de expertiză (filele 378-385 vol. IV dosar de fond).

La termenul din 13.04.2022, instanţa a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, formulată de reprezentantul Ministerului ###### şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, respectiv:
Pentru inculpatul ########## ##########: din două infracţiuni de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (două fapte), cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1968, art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009) în două infracţiuni de evaziune fiscală, respectiv o faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. ######## şi o faptă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal din 1968, art. 5 alin. 1 Cod penal (Legea 286/2009);

Pentru inculpatul ###### #######: din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art. 26 Cod penal 1968, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (o faptă), cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal (Legea 286/2009) în infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, faptă prev. şi ped. de art. 26 Cod penal 1968, rap. la art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 (o faptă), cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal (Legea 286/2009).
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorii inculpaţilor au precizat că solicită continuarea procesului penal, iar în subsidiar au solicitat ca instanţa să constate intervenită prescripţia răspunderii penale.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

I. În ceea ce priveşte prima infracţiune de evaziune fiscală reţinută în sarcina ambilor inculpaţi prin rechizitoriu, în încadrarea juridică dată de instanţă prin încheierea din 25.05.2022, respectiv art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. pentru inculpatul ########## ########## şi art. 26 C.pen. 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/3005, cu aplicarea art. 5 C.pen. pentru inculpatul ###### ####### (în participaţie, sub forma complicităţii în privinţa inculpatului ###### ####### şi în calitate de autor pentru inculpatul ########## #######), instanţa constată că ansamblul probelor administrate în cauză confirmă situaţia de fapt aşa cum a fost expusă în actul de sesizare.

Astfel, este necontestat faptul că în contabilitatea SC ####### #### SRL s-a înregistrat achiziţia cantităţii de 200.000 mc refuz de ciur (produs de balastieră) cu valoarea de 3.000.000 lei şi T.V.A. aferentă de 570.000 lei.

Conform procesului-verbal de control, datat 14.08.2006, întocmit de către inspectorii din cadrul D.G.F.P. ########, Serviciul de Investigaţii Fiscale, cu referire la înregistrarea facturii nr. ##########.12.2005, în evidenţele contabile ale SC ####### #### SRL ########, s-au constatat următoarele înregistrări: jurnalul de cumpărături, aferent lunii decembrie 2005, poziţia nr. 7, decontul de TVA, aferent lunii decembrie 2005, nota contabilă nr. 35, din luna decembrie 2005 (poziţia nr. 35), balanţă de verificare, aferent lunii decembrie 2005, listă de inventar, datată 31.12.2005, registru de inventar, datat 31.12.2005, bilanţ contabil, datat 31.12.2005.
S-a menţionat că faţă de furnizorul SC ####### ### ##### SRL Milişăuţi, la data verificării, respectiv 14.08.2006, nu erau făcute niciun fel de plăţi, aspect în raport cu care nu s-a făcut dovada contrară.

Luând în considerarea obiectul trimiterii în judecată, esenţial pentru analiza răspunderii penale/civile este a se stabili scopul pentru care a fost înregistrată această factură, dacă această înregistrare s-a întemeiat pe operaţiuni reale sau nu.

Probele administrate în cauză formează convingerea instanţei că înregistrarea facturii anterior menţionate s-a făcut exclusiv în scopul de a diminua taxa pe valoare adăugată, taxă pe care societatea o datora bugetului de stat, în condiţiile în care înregistrarea în actele contabile ale SC ####### #### SRL a facturii seria S.V. VEA nr. ##########.12.2005, din punct de vedere fiscal, a avut ca efect creşterea T.V.A. deductibilă concomitent cu diminuarea T.V.A de plată cu termen 25.01.2006, cu suma de 570.000 lei.

În ceea ce priveşte conduita administratorului în fapt al SC ####### #### SRL, instanţa reţine că există suficiente elemente care conduc la concluzia că unicul scop urmărit prin înregistrarea facturii în evidenţa contabilă a societăţii a fost acela de a obţine un beneficiu de natură patrimonială în mod ilicit.

Astfel, aşa cum se consemnează în raportul de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale, factura de retur marfă nr. ##########.06.2010 emisă de SC ####### #### SRL după inspecţia fiscală încheiată în 29.06.2010 nu are suport într-o operaţiune reală, dat fiind faptul că refuzul de ciur nu a ajuns niciodată în depozitele firmei (SC ####### #### SRL nu a prezentat documente justificative de transport din care să rezulte că refuzul de ciur a fost ridicat de la custode).

Aşa cum rezultă din acelaşi raport de expertiză, din punct de vedere fiscal, SC ####### #### SRL a evidenţiat şi a dedus prin decontul de TVA din luna decembrie 2005, TVA de 57000 lei înscrisă în factura SV VEA nr. ##########.12.2005, dar odată cu anularea operaţiunii prin emiterea facturii de ştornare ##########.02.2006, condiţia de deducere prevăzută de Codul Fiscal la art. 145 alin. 3 lit. a referitoare la deducerea numai a TVA aferentă achiziţiei de bunuri care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate nu a mai fost îndeplinită, livrarea cantităţii de 200000 mc refuz de ciur nu a mai avut loc niciodată; neînregistrarea la SC ####### #### SRL, în luna februarie 2006, a facturii de ştornare nr. ##########.02.2006, din punct de vedere fiscal, a avut ca efect înscrierea incorectă în decontul de TVA aferent lunii februarie; ambele facturi (##########.12.2005 şi ##########.02.2006) nu s-au înregistrat în evidenţa fiscală (deconturile de TVA şi jurnalele de vânzări pentru lunile decembrie 2005 şi februarie 2006) a SC ####### ### ##### SRL şi pe cale de consecinţă această firmă nu a efectuat plata TVA colectată cuprinsă în factura iniţială de 570000 lei, obligaţie pe care a avut-o începând cu 25.01.2006 până la data când s-a emis factura de ştornare nr. ##########.02.2006.

Instanţa reţine că operaţiunea de stornare apare ulterior, însă această operaţiune care nu este înregistrată, nu produce efecte din punct de vedere fiscal şi nu are nicio relevanţă sub aspectul existenţei faptei ilicite, a răspunderii penale/civile ori a rezultatului produs, în condiţiile în care, în contextul faptic expus, factura iniţial înregistrată şi care atestă o situaţie de fapt ce nu corespunde realităţii a condus la realizarea beneficiului material de către SC ####### #### SRL. În aceste condiţii, contrar celor menţionate în apărarea inculpatului ########## ##########, neînregistrarea operaţiunii de stornare reprezintă un element de fapt care doar întreţine starea de fapt creată prin înregistrarea frauduloasă a facturii iniţiale.

Expertul a menţionat că motivele stornării au fost comunicate de către SC ####### ### ##### SRL societăţii SC ####### #### SRL, prin adresa 42/28.02.2006 (potrivit RIF – ds fila 193, vol. I şi adresa 18/28.02.2006 – ds. #### 15, vol. II), în actul de sesizare nu sunt prezentate şi instanţa nu a putut identifica motivele concrete pentru care s-a emis factura de stornare. ####, pentru motivele anterior prezentate, apreciază că acest aspect nu este esenţial sub aspectul elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală reţinute.

Instanţa observă că inculpatul ########## ########## a invocat faptul că operaţiunea comercială nu a fost fictivă, ci doar imposibil de realizat din cauza condiţiilor tehnice (cantitate mare, lipsa mijloacelor de transport, lipsa utilajelor, lipsa beneficiarilor), însă în contextul celor reţinute anterior, aceste apărări, care nu sunt însoţite de dovezi concrete, apar ca simple afirmaţii făcute în scopul sustragerii de la răspundere.

În privinţa conduitei inculpatului ###### #######, instanţa reţine că din probele administrate rezultă că acesta a avut cunoştinţă despre caracterul nereal al activităţilor menţionate în contract, iar comportamentul său ulterior relevă încercări nereuşite de a crea o aparenţă de legalitate.

Astfel, aşa cum rezultă din adresa emisă de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava ataşată la fila 228 din vol. II dosar de urmărire penală, cantităţile de nisipuri şi pietrişuri raportate ca exploatate în anii ######### au fost de 540 mc în anul 2003, 500 mc în anul 2004 şi 0 mc în anul 2005, iar pentru anul 2006 societatea nu a mai primit autorizaţie de gospodărire a apelor, astfel încât este întemeiată convingerea că nu existau cantităţi de marfă pe stoc şi nici posibilităţi reale de livrare.
De asemenea, reţine instanţa că în timpul efectuării expertizei fiscale, inculpatul ###### ####### a folosit pentru a justifica proprietatea cantităţii de 200.000 m refuz ciur o dispoziţie de livrare-aviz de expediţie cu ##### #######, emisă de SCCF #### SA – Filiala Suceava, la data de 18.12.1998, în condiţiile în care punctul de la Suceava aparţinând SCCF #### a fost înfiinţat în anul 2006. #### în dispoziţia de livrare se specifică faptul că noul beneficiar, respectiv SC ####### ### ##### SRL, avea obligaţia să suporte plata chiriei către com. Grăniceşti a terenului ce-l ocupa materialul depozitat de către furnizor, din datele comunicate de Primăria Grăniceşti rezultă că în perioada #########, Consliul Local Grăniceşti nu a încheiat contracte de concesiune cu societăţi comerciale menţionate în dispoziţia de livrare.

Totodată, instanţa reţine faptul că în decontul de TVA pentru luna decembrie 2005 se regăseşte valoarea TVA colectată în sumă de 30.002 lei, iar în evidenţa contabilă de la SC ####### ### ##### SRL se regăseşte o dublură a aceluiaşi decont (nr. 1180/10.02.2006), unde la rubrica „livrări” se regăseşte valoarea TVA colectată în sumă de 620.522 lei.

Potrivit concluziilor expertului desemnat în cursul judecăţii, nedeclararea TVA-ului colectat de către vânzător nu a făcut imposibilă deducerea TVA-ului din factura seria SV VEA nr. ##########.12.2005 de către cumpărătorul SC ####### #### SRL, întrucât acesta din urmă nu este răspunzător de comportamentul fiscal al vânzătorului SC ####### ### ##### SRL. Astfel, acţiunile/omisiunile celor doi inculpaţi sub acest aspect nu sunt interdependente în ceea ce priveşte producerea de efecte în plan fiscal.

În privinţa apărărilor formulate pentru inculpatul ########## ########## în sensul că raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale se bazează în mare măsură pe actele întocmite de Administraţia Finanţelor Publice Judeţeană ########, instanţa reţine că acest argument nu poate contracara în sine şi în lipsa unor motive pertinente de nelegalitate sau netemeinicie a constatărilor făcute şi confirmate de către expert, veridicitatea celor constatate. Totodată, instanţa are în vedere că în cauză constatările expertului se coroborează şi cu celelalte probe care definesc actele de conduită ale inculpaţilor şi care formează convingerea instanţei în privinţa situaţiei de fapt. Instanţa are în vedere şi faptul că opiniile expertului care a efectuat expertiza în cursul urmăririi penale prezintă logic şi argumentat concluziile cu privire la nerespectarea normelor fiscale şi prejudiciu, concluzii în raport cu care inculpaţii nu au putut oferi argumente credibile, susţinute probator nici în cursul urmăririi penale, prin declaraţiile date, nici în cursul judecăţii.

II. În privinţa infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. ce se reţine că a fost săvârşită de către inculpatul ########## ########## în legătură cu emiterea facturii seria BT VDL nr. 4304752, instanţa reţine că în mod corect s-a constatat că aceasta a fost întocmită fără să fi avut loc în realitate o operaţiune economico-financiară efectuată şi care să ofere dreptul diminuării impozabile şi ajustării taxei pe valoare adăugată colectată.

Argumentele şi concluziile prezentate în expertiza efectuată în cursul urmăririi penale sunt logice şi întemeiate. Astfel, s-a constatat că prin înregistrarea în evidenţa contabilă şi fiscală (jurnal de vânzări luna februarie 2005, decont TVA pentru luna februarie 2005), la S.C. ####### #### SRL, a facturii fiscale de ştornare cu seria BT VDL nr. ##########.02.2005, fără ca această înregistrare să reflecte o operaţiune economico-financiară reală, s-a produs diminuarea nejustificată a veniturilor impozabile, iar pe cale de consecinţă diminuarea profitului impozabil cu 25956 lei şi diminuarea nejustificată a taxei pe valoare adăugată colectată, iar pe cale de consecinţă diminuarea TVA de plată cu suma de 30823 lei, aferente perioadei fiscale în care a avut loc operaţiunea, respectiv trimestrul I al anului 2005, cu termen de plată pentru TVA la data de 25.03.2005 şi pentru impozit pe profit la data de 25.04.2005.

S-a concluzionat că emiterea şi înregistrarea de către S.C. ####### #### S.R.L. a facturii fiscale cu seria BT VDL nr. ##########.02.2005 s-a făcut incorect atât din punct de vedere contabil, cât şi din punct de vedere fiscal, motivat de faptul că factura BT VDL nr. ##########.02.2005 face parte dintr-un lanţ de facturi prin care s-a facturat cu întârziere, s-a ştornat de două ori şi s-a refacturat de două ori, aceeaşi diferenţă valorică la factura ##########.03.2003 grâu rezervă, în loc ca această diferenţă valorică să fi fost inclusă corect în valoarea facturii iniţiale nr. ##########.03.2003 emisă pentru întreaga cantitate de 536818kg grâu; prejudiciul cauzat bugetului de stat constă în majorări pentru neplata în termen a obligaţiilor privind impozitul pe profit în sumă de 2613 lei (perioada 25.04.2005 – 25.10.2005) şi TVA în sumă de 3963 lei (perioada 25.03.2005 – 25.09.2005), calculate de organul fiscal şi incluse în obligaţiile suplimentare în valoare de 197891 lei (aferente impozitului pe profit), respectiv 416243 lei (aferente TVA de plată). Factura fiscală BT VDL nr. ##########.02.2005, emisă de către SC ####### #### SRL a fost emisă fără să fi avut loc în realitate o operaţiune economico-financiară, care să dea dreptul diminuării veniturilor impozabile şi ajustării taxei pe valoare adăugată colectată.

În apărarea inculpatului s-a reţinut că nici facturarea cu întârziere, nici ştornarea şi nici refacturarea nu constituie, în sine încălcări ale legislaţiei fiscale şi că ceea ce expertul ar fi trebuit să verifice pentru a stabili dacă înregistrarea în contabilitate a facturii respective s-a făcut corect era realitatea operaţiunilor comerciale reflectate prin aceste ştornări şi refacturări. A mai arătat că dacă aceste operaţiuni sunt reale şi realizate efectiv de părţi, „lanţul de facturi” nu mai reprezintă încălcări ale legii.

Instanţa constată că verificările privind înregistrarea în contabilitate au fost efectuate, s-a constatat în mod întemeiat că aceasta nu are ca suport o operaţiune economico-financiară reală, iar inculpatul, deşi contestă această stare de fapt, nu prezintă niciun argument concret, credibil din care să rezulte contrariul, respectiv o operaţiune reală care a justificat înregistrarea.

Mai mult, apărarea inculpatului nu poate fi primită luând în considerare şi obligaţia impusă de dispoziţiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, care prevăd că orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ; conform alin. 2, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Tot în apărarea inculpatului ########## ########## s-a arătat faptul că dacă organele de urmărire penală au avut în vedre o eventuală calitate a sa de administrator de fapt, nu există nicio probă din care să rezulte că el ar fi condus societatea ####### 2000. #### instanţa reţine că în rechizitoriu se specifică în mod expres faptul că prin procura autentificată nr. 1967/15.04.2003, ######### #######, în calitate de asociat unic al SC ####### #### SRL ########, a împuternicit pe inculpatul ########## ########## ca în numele ei şi pentru ea să îndeplinească toate formalităţile privind conducerea şi administrarea societăţii SC ####### #### SRL ########, pe o perioadă nedeterminată (fila. 86, vol. I dosar de urmărire penală).

În ceea ce priveşte argumentul inculpatului în sensul că fapta nu era prevăzută de lege ca infracţiune la momentul la care se reţine că a fost săvârşită, instanţa reţine că legile succesive în materie au incriminat aceeaşi faptă, neexistând vreun moment în care aceasta să nu fie prevăzută ca infracţiune.

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 87/1994 în forma iniţială, „fapta de a nu evidenţia prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau în parte, veniturile realizate ori de a înregistra cheltuieli care nu au a bază operaţiuni reale, dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă de la 1.000.000 la 10.000.000 lei”.

Odată cu republicarea legii (M.Of. nr.545/29.07.2003, norma de incriminare a fost modificată în sensul că, dacă iniţial urmarea prevăzută de lege era neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei, potrivit art. 11 lit. c din legea republicată, pentru consumarea faptei era suficient ca autorul să acţioneze în acest scop. De asemenea, a fost modificată sancţiunea aplicabilă, fiind eliminată posibilitatea aplicării unei amenzi, iar limitele speciale prevăzute în cazul închisorii au fost majorate (închisoare de la 2 la 8 ani).

Potrivit art. 11 lit. c din legea republicată, „constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte: (…) c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în acte contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia”

Faptele avute în vedere anterior în cuprinsul art. 11 lit. c) din lege au fost reglementate distinct odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005, în cuprinsul art. 9 alin. 1 lit. b) şi c).

Potrivi art. 9 din lege, „constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (…) b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

În măsura în care toate legile succesive incriminează şi sancţionează în acelaşi mod fapta comisă, nu se pune problema unei legi penale mai favorabile, căci aplicarea oricăreia dintre ele produce aceleaşi efecte în privinţa inculpatului.

Astfel, analizând legile succesive, instanţa constată că fapta reţinută ca fiind săvârşită în luna februarie 2005 era prevăzută ca infracţiune atât la data săvârşirii, cât şi ulterior, după începerea urmăririi penale, pe întreg parcursul procesului, neexistând o dezincriminare a acesteia. Sub aspectul elementelor constitutive şi limitelor de pedeapsă, instanţa nu observă diferenţe normative care să impună o analiză juridică diferită ori să poată fi considerate ca prevalând în favoarea inculpatului ori, din contră, ca îngreunându-i situaţia.

#### de considerentele prezentate, instanţa constată că s-a dovedit, dincolo de orice dubiu că inculpaţii au săvârşit cu vinovăţie faptele în modul şi împrejurările menţionate în actul de sesizare, astfel încât nu se impune achitarea, soluţie solicitată de către avocaţi odată cu cererea de continuare a procesului penal.

III. Analizând termenul de prescripţie a răspunderii penale, instanţa constată:

Instanţa constată că în cauză este împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru toate infracţiunile ce fac obiectul trimiterii în judecată.
Astfel, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. termenul de prescripţie specială, de 12 ani, a început să curgă în anul 2005 şi s-a împlinit în anul 2017. În cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. şi al infracţiunii prevăzute de art. 26 C.pen. 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C.pen. termenul de prescripţie specială de 15 ani a început să curgă în anul 2005 şi s-a împlinit în anul 2020.

IV. În privinţa laturii civile, instanţa are în vedere că faţă de toate probele existente la dosar şi analizate rezultă dincolo de orice dubiu că inculpatul ########## ########## a săvârşit faptele ilicite cu intenţia de a prejudicia bugetul statului, cauzând pagubele de 570.000 euro, 2613 lei şi 3963 lei, legătura de cauzalitate dintre faptele ilicite şi faptele produse fiind dovedită dincolo de orice dubiu prin probatoriul administrat şi analizat, fiind astfel îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale.

Instanţa reţine că în cererea de constituire ca parte civilă este îndreptată exclusiv împotriva inculpatului ########## ##########.
Instanţa observă că sumele reţinute drept prejudiciu, respectiv 2613 lei (majorare pentru neplata în termen a impozitului pe profit) şi 3963 lei (majorări pentru neplata în termen a obligaţiilor privind TVA), sunt incluse în obligaţiile suplimentare în valoare de 197.891 lei (aferente impozitului pe profit), respectiv 416.243 lei (aferente TVA de plată).

Totodată, partea civilă solicită dobânzi şi penalităţi, conform art. 173 C.pr.fiscală.

Pe lângă aceste sume, partea civilă mai solicită achitarea sumei de 123.210 reprezentând impozit pe profit şi majorări de întârziere în sumă de 197.891 lei, precum şi majorări de întârziere la plata a TVA în sumă de 416.243 lei. Instanţa reţine că suma de 416.243 lei a fost calculată de către partea civilă prin raportare la o taxă pe valoare adăugată de 591.405 lei, iar nu prin raportare la prejudiciul de 570.000 lei.

Aşa cum s-a reţinut de către expert, prejudiciul în valoare de 570.000 lei produs bugetului de stat a fost inclus în obligaţiile suplimentare aferente TVA de plată, stabilite de inspecţia fiscală pentru perioada 01.01.2005 – 28.02.2010 în valoare de 591.405 lei pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 416243 lei. Potrivit art. 19 C.pr.pen., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Instanţa poate analiza în cauza dedusă judecăţii doar sumele pe care inculpatul le are de achitat cu titlu de prejudiciu pentru faptele cu care Tribunalul a fost învestit, astfel încât nu este permisă o analiză în raport cu sumele suplimentare reclamate, considerate ca debit şi care nu sunt rezultatul unei infracţiuni.

Astfel, prin raportare la obiectul şi limitele trimiterii în judecată în ceea ce priveşte faptele ilicite şi rezultatele acestora, cu respectarea principiului disponibilităţii, instanţa urmează a-l obliga pe inculpatul ########## ########## la plata sumelor de 570.000 lei, 2613 lei şi 3963 lei cu titlu de despăgubiri civile, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciilor până la data achitării integrale a sumelor datorate, conform prevederilor art. 173, art. 174 şi art. 176 din Codul de procedura fiscală.

V. Necesitatea luării măsurilor asigurătorii

Instanţa are în vedere că iniţial s-a menţionat în rechizitoriu că nu s-au dispus măsuri asigurătorii deoarece inculpaţii şi persoana responsabilă civilmente SC ####### SRL ######## nu deţineau bunuri în proprietate.

Prin Decizia nr. ##/16.10.2017, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel ###### şi a stabilit că atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie.

Măsurile asigurătorii garantează posibilitatea de reparare a prejudiciului/ de plată a cheltuielilor judicare, finalităţi care în cauză se impune a fi realizate, raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată faţă de inculpatul ########## ##########.

Așadar, măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru/ a popririi asupra lor. Indisponibilizarea instituită prin măsura asigurătorie nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, ci doar previne ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urărire a bunurilor inculpaţilor.

Conform art. 397 alin. 2 C.pr.pen., în cazul când admite acțiunea civilă, instanța examinează, potrivit art. 249 – 254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fos luate anterior.

De asemenea, potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005, luarea măsurilor asigurătorii în cauză este obligatorie.

Instanţa are în vedere că măsurile asigurătorii sunt în prezent necesare în vederea garantării achităriiprejudiciului de către inculpatul ########## ##########, fiind proporţionale raportat la întinderea pagubei.

În cazul punerii în executare a măsurilor asigurătorii, este evident că limita în care pot fi indisponibilizate bunurile este dată de suma pe care trebuie să o achite în cauză inculpatul ########## ########## cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 396 alin. (1) și (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. c şi art. 124 Cod penal 1968, va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul ########## ##########, cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. b şi art. 124 Cod penal 1968, va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul ########## ##########, cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală, art. 122 alin. 1 lit. b şi art. 124 Cod penal 1968, va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul ###### #######, cu privire la infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p., rap. la art. 19 al. 1 C.p.p., şi art. 25 al. 1 C.p.p., coroborat cu art. 1357 al. 1 C.civ., art. 1381 al. 1 C. civ., va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul ##### – prin AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ BUCUREŞTI şi va obliga inculpatul ########## ########## la plata către partea civilă a sumelor de 570.000 lei, 2613 lei şi 3963 lei la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate de la data producerii prejudiciilor până la data achitării integrale a sumelor datorate, conform prevederilor art. 173, art. 174 şi art. 176 din Codul de procedura fiscală.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c, art. 397 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 11 din Legea nr. 241/2005 va dispune luarea măsurilor asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, aparţinând inculpatului ########## ##########.

În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu – av. ##### ######, în cuantum de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Suceava.

În baza art. 273 alin. 4 Cod procedură penală, onorariul traducătorului autorizat de limba ucraineană, ####### #####, în sumă de 268,48 lei, aferent facturii ##### ## ### ### din 15.05.2018 va fi plătit de către Serviciul Contabilitate din cadrul Tribunalului Suceava din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare din faza urmăririi penale, a camerei preliminare și a judecății în primă instanță vor rămâne în sarcina statului”, se arată în motivarea publică a instanței de fond.

Ulterior Curtea de Apel București nu a avut altceva de făcut decât să mențină această decizie în mod definitiv.