Cronica unor alegeri anunțate. INSTABILITATE politică în Moldova? „Orice alianță post-electorală riscă să fie fragilă, predispusă la prăbușire”

În cazul în care Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS) nu va obține o majoritate absolută în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, probabil va urma o instabilitate politică, susține analistul politic Balázs Jarábik într-un articol publicat de Carnegie Endowment for International Peace. Potențialii parteneri de coaliție ai PAS sunt considerați fie nesiguri, fie compromiși politic, iar orice alianță post-electorală riscă să fie fragilă și predispusă la prăbușire.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor fi dificile, cu atât mai mult pe fondul insecurității regionale și al schimbării alinierilor geopolitice.

• Invadarea Ucrainei de către Rusia a transformat Republica Moldova într-o „fundătură” din punct de vedere geopolitic, întărind pentru mulți moldoveni percepția că integrarea în UE nu este doar o alegere, ci singura cale viabilă de urmat.
• În același timp, Rusia continuă să exercite influență prin interferențe politice, operațiuni media și legăturile sale cu populația vorbitoare de limbă rusă din Republica Moldova.

Uniunea Europeană a susținut guvernul format de Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS) prin sprijin politic și financiar substanțial. Numai în anul 2025, Bruxelles-ul a angajat aproximativ 300 de milioane de euro pentru Chișinău, echivalentul a aproximativ 1,8% din PIB-ul Republicii Moldova.

„Narațiunea oficială prezintă alegerile ca o alegere clară între integrarea europeană și o Rusie însetată de război. Cu toate acestea, pentru majoritatea alegătorilor, cele mai presante preocupări rămân cele interne – facturile la energie în creștere, inflația și nemulțumirea față de guvernare – deși aceste probleme sunt din ce în ce mai mult refractate prin cadrul geopolitic mai larg”, notează Balázs Jarábik în analiza publicată de Carnegie Endowment fosr International Peace.

Ce avantaj ar putea avea opoziția

Accesul PAS la resurse administrative, consolidat de un sprijin extern puternic, s-ar putea dovedi decisiv în asigurarea a cel puțin unei majorități simple.

Totuși, continuă Jarábik, având în vedere că aproximativ 40% dintre alegători sunt încă indeciși – sau nu doresc să își dezvăluie preferințele – va fi foarte important dacă aspectele de securitate legate de integrarea europeană depășesc frustrările sociale și economice imediate ale electoratului.

„Cele mai recente sondaje subliniază atât fragilitatea sistemului de partide din Republica Moldova, cât și neîncrederea profundă a publicului în politică.

• Conform sondajului iData din 20 august, dacă alegerile parlamentare ar fi avut loc în acea săptămână, PAS ar fi ieșit pe primul loc cu 25,8% din electoratul complet (36% în rândul alegătorilor hotărâți), urmat de Blocul Electoral Patriotic cu 19,7% (27,5%), Blocul Alternativa cu 8,1% (11,3%) și Partidul Nostru cu 6,6% (9,2%).
• Cu toate acestea, sondajul iData ulterior, din 8 septembrie, a relevat o inversare de situație, Blocul Patriotic crescând la 36%, depășind PAS (34,7%), în timp ce Partidul Nostru a obținut 8,4%, iar Alternativa 7,9%.

Această schimbare reflectă o polarizare crescândă a electoratului, centrul fiind din ce în ce mai golit de fonduri – punând Alternativa, în special, sub presiune. Modelul emergent reflectă alegerile prezidențiale de anul trecut, sugerând că Moldova se îndreaptă spre o competiție la fel de polarizată, cu puțin spațiu pentru alternative centriste.

Totuși, sondajele avertizează că cel mai mare «partid» rămâne cel al nehotărâților – inclusiv al alegătorilor ascunși – care reprezintă aproximativ 40% din electorat. Acest nivel de incertitudine face ca rezultatele electorale să fie volatile și orice prognostic să fie precar. Prioritățile publice complică și mai mult imaginea.

Deși corupția este identificată drept principala problemă a Moldovei (16,8%), alegătorii se așteaptă ca parlamentul să se concentreze mai întâi pe problemele esențiale – salarii și pensii mai mari (61%) și creștere economică și locuri de muncă (54,6%) – urmate de anticorupție (48,4%). Temele geopolitice se clasează mai jos, ceea ce, teoretic, ar trebui să ofere opoziției un avantaj”, mai scrie Balázs Jarábik.

Slăbiciunea opoziției, avantaj pentru PAS

PAS beneficiază la fel de mult de slăbiciunea opoziției, cât și de contextul politic mai larg. Blocul Patriotic – creat ca o imitație târzie a Alternativei – intră în cursă cu resurse și cu accent pe problemele sociale, dar este împiedicat de egouri concurente, ambiții divergente și o dependență crescândă de retorica radicală.

„Coeziunea sa a fost tensionată și mai mult de dezvăluirea fostului președinte Vladimir Voronin, conform căreia Igor Dodon, un alt fost președinte și lider al Partidului Socialiștilor care face parte din Blocul Patriotic, ar fi primit aproape 1 milion de euro de la oligarhul decăzut în dizgrație Vladimir Plahotniuc.

Voronin își exacerbează plasarea slabă pe lista candidaților (locul cincizeci), în timp ce mulți socialiști sunt nemulțumiți că trebuie să accepte parteneri mai mici cu prețul pierderii locurilor parlamentare. În ciuda acestor tensiuni, blocul încă se așteaptă la un rezultat solid. Cu toate acestea, contradicțiile sale interne înseamnă că s-ar putea fragmenta în facțiuni rivale după alegeri.

Decizia României de a-i interzice primarului Chișinăului, Ion Ceban, intrarea în țară – o mișcare interpretată ca fiind coordonată cu autoritățile moldovene – a subminat credibilitatea acestuia, în timp ce deficitul persistent de resurse, lipsa de personal și discordia internă au slăbit și mai mult blocul.

Ceban rămâne singura figură a grupării, cu resurse vizibile la Chișinău, dar lipsa de personal a blocului subliniază reticența mai largă a elitelor de a intra în politică în condițiile actuale – în special având în vedere legăturile strânse ale PAS cu societatea civilă susținută de Occident, ceea ce înclină și mai mult terenul de joc.

Interdicția sa din România nu numai că a complicat potențialele negocieri post-electorale, dar ar putea deschide și spațiu pentru personalități precum fostul prim-ministru Ion Chicu, care își păstrează legăturile cu România, pentru a se apropia de PAS”, scrie Balázs Jarábik.

Sprijinul financiar al UE rămâne decisiv în Moldova

Imprevizibilitatea lui Renato Usatîi – liderul Partidului Nostru și un artist populist fără o bază loială – adaugă un alt nivel de incertitudine. Sprijinul său ar putea varia între 3 și 10%, ceea ce îl face un partener de coaliție nesigur. Moscova își menține influența asupra lui prin interesele sale comerciale din Rusia – lucru de care mulți din Chișinău se tem că ar putea fi folosit pentru a-l ține sub control.

„Între timp, înregistrarea târzie a organizației «Moldova Mare» – o filială a structurilor oligarhului fugar interzis, Ilan Șor – pare să vizeze mai puțin succesul electoral și mai mult fragmentarea opoziției, în special a «Patrioților».

PAS încearcă să-și maximizeze cota de vot prezentându-se ca singura opțiune viabilă.

În culise, însă, lasă deschisă posibilitatea negocierilor post-electorale, inclusiv cu socialiștii lui Dodon sau cu elemente ale Alternativei, calculând că aceste blocuri sunt prea eterogene pentru a rămâne coezive după alegeri. Șansele ca nouă lideri de partide rivale să lase deoparte neîncrederea reciprocă și ambițiile personale pentru a forma o coaliție coerentă pro-Moscova sunt extrem de mici.

Alinierile externe modelează și mai mult arena electorală. Prima vizită în străinătate a liderilor Triunghiului de la Weimar (Franța, Germania și Polonia) cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, care a coincis cu începutul campaniei electorale, a ridicat vizibilitatea țării și a consolidat poziția președintelui Maia Sandu.

Sprijinul financiar al UE rămâne decisiv în menținerea capacității statului de a plăti facturile și de a stabiliza gospodăriile, în special prin subvenții energetice. Moldovenii au suportat o creștere de aproape 600% a facturilor la energie – nu doar costul războiului, așa cum îl definește guvernul, ci și consecința unei alegeri politice deliberate de a reduce dependența energetică de Rusia, în conformitate cu pozițiile UE”, continuă Balázs Jarábik.

„Politica Rusiei față de Moldova pare improvizată”

Președintele Maia Sandu a avertizat asupra unei interferențe rusești la scară largă în alegerile parlamentare din 28 septembrie, susținând că Moscova intenționează să canalizeze cel puțin 100 de milioane de euro în criptomonede pentru a asigura o majoritate pro-rusă și a submina suveranitatea Moldovei.

Aceste cifre, probabil, supraestimează amploarea amenințării, reflectând proiecțiile așa-numitului grup A7, în care Ilan Șor joacă doar un rol nominal.

„Reportajele de investigație ale ZdG, care au acționat sub acoperire cu «activiști» din partidul Șor, au dezvăluit proteste plătite, plăți ilicite și o campanie de dezinformare coordonată ca parte a operațiunilor hibride ale Rusiei împotriva Moldovei.

Cu toate acestea, rețeaua Șor în sine este considerată în mare parte ținută sub control: protestele sale au fost incriminate, iar spațiul său operațional a fost restrâns.

Analiștii din Chișinău rămân divizați în ceea ce privește obiectivele Rusiei în alegerile viitoare, unii considerând acțiunile Moscovei mai degrabă ca o perturbare oportunistă decât o strategie coerentă.

• Unii văd o potențială victorie a forțelor pro-ruse printr-o coaliție care exclude PAS, în timp ce alții anticipează o destabilizare mai amplă prin proteste care ar putea escalada în violență.
• Securizarea regiunii Basarabiei în sens larg – partea slabă a Ucrainei – pare a fi o prioritate nu doar pentru Moscova, ci și pentru UE, deși cu niveluri variate de implicare și preocupare, de la România până la Franța.

Din perspectiva guvernului moldovean, activitatea Rusiei se întinde pe mai multe sectoare: propagandă, proteste, sprijinul opoziției, operațiuni cibernetice și multe altele.

În timp, această abordare de uzură solicită resursele statului, reflectând tacticile observate în războiul Rusiei din Ucraina.

• Unii observatori, însă, nu văd o strategie rusească coerentă – mai degrabă un mozaic de măsuri reactive menite să abordeze provocările imediate.
• O mare parte din activitate reflectă încercările personale ale lui Șor de a influența politica locală, mai degrabă decât o strategie complet coordonată.
• PAS însuși a optat să nu umple spațiul informațional vorbitor de limbă rusă, ci să îl controleze, reflectând o abordare duală de consolidare a influenței, menținând în același timp un grad de competiție politică.

Per total, politica Rusiei față de Moldova pare improvizată, determinată de interese concurente și actori fragmentați. Prezența mai multor blocuri, care lucrează adesea în scopuri contradictorii și sunt conduse de politicieni de rang înalt, dar slab coordonați, reduce și mai mult șansele unui rezultat electoral pro-rusesc unitar”, consideră Balázs Jarábik.

„Democrație securizată”

Îngrijorarea europeană cu privire la alegerile din Moldova este în creștere, determinată atât de incertitudinea privind rezultatele, cât și de întrebările privind stabilitatea post-electorală.

Instabilitatea politică este scenariul de bază, deși riscul de destabilizare totală – cum ar fi anularea rezultatelor, așa cum s-a întâmplat în România – a scăzut.

„Deși nu are o strategie complet articulată, se așteaptă ca PAS să utilizeze contextul în avantajul său. Generația tânără din Republica Moldova, deși relativ lipsită de experiență, dă dovadă de direcție, consolidând dominația PAS.

Slăbiciunea și fragmentarea opoziției, combinate cu receptivitatea publică în scădere față de mesajele pro-ruse, oferă PAS o șansă realistă de a obține o majoritate simplă.

• În cazul în care PAS nu va obține o majoritate absolută, probabil va urma instabilitate politică.
• Potențialii parteneri de coaliție – fie Usatîi, fragmente din Alternativa sau Dodon – sunt fie nesiguri, fie compromiși politic, lăsând orice alianță post-electorală fragilă și predispusă la prăbușire.
• Actori externi precum Plahotniuc sau Șor pot contribui la fragmentarea opoziției, dar nu au capacitatea de a declanșa o destabilizare sistemică.
• Partidul de guvernământ, însă, încă dispune atât de o putere administrativă, cât și de un sprijin extern puternic, ceea ce îi permite să susțină o formă de „democrație securizată” care funcționează sub o presiune considerabilă.

Traiectoria Moldovei arată, așadar, o dominație continuă a PAS, însă una temperată de fragilitate structurală. Stabilitatea rămâne condiționată și provizorie – sustenabilă doar atâta timp cât PAS monopolizează spațiul pro-european și calibrează cu atenție managementul coaliției. În practică, acest echilibru este probabil să se mențină – cel puțin până când războiul din Ucraina se va termina”, încheie Balázs Jarábik.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• India, prezentă la ZAPAD 2025, alături de Rusia și Belarus. Cum ar putea pierde SUA un aliat cheie în Asia
• Kamikaze low-cost. Dronele rusești Gerbera pun pe jar Kievul și NATO. Costă cât o BICICLETĂ și fac ravagii
• Ar putea fi el SUCCESORUL lui Zelenski? Dacă s-ar organiza alegeri, principalul rival al liderului de la Kiev nu ar fi pro-rus. Cine sunt favoriții lui Putin
• Ochii sunt ațintiți pe Ucraina, dar necunoscuta „Taiwan” provoacă frisoane. „Cu SUA implicate în Indo-Pacific, țările europene NATO ar fi vulnerabile”