Ar putea fi el SUCCESORUL lui Zelenski? Dacă s-ar organiza alegeri, principalul rival al liderului de la Kiev nu ar fi pro-rus. Cine sunt favoriții lui Putin

Kremlinul a transmis, în repetate rânduri, că Rusia nu va semna un acord de pace cu Ucraina atât timp cât președintele Volodimir Zelenski, pe care îl consideră un conducător ilegitim, rămâne la putere. Oficialii ruși își doresc ca Kievul să organizeze alegeri prezidențiale, dar nu pentru că ar crede în procesul democratic, ci pentru că un scrutin ar putea declanșa o criză politică și socială în Ucraina.

„La urma urmei”, notează jurnalistul Andrey Pertsev pentru Carnegie Endowment for International Peace, „percepția lui Putin asupra democrației este atât de distorsionată încât o vede doar ca pe o sursă de instabilitate”.

„O eventuală întâlnire între Putin și Zelenski  a fost și rămâne unul dintre cele mai mari obstacole în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA. Zelenski și președintele american Donald Trump doresc o astfel de întâlnire, dar Kremlinul încearcă, aproape cu disperare să rămână neimplicat. Putin nu vrea să-l refuze direct pe Trump, așa că impune în continuare condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite pentru ca întâlnirea să aibă loc – să se desfășoare la Moscova – și tergiversează în continuare”, mai scrie Pertsev.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Insistența Kremlinului

Serghei Lavrov – ministrul rus de externe – a declarat recent că, și dacă ar exista un summit la care să participe președinții Rusiei și Ucrainei, lui Putin i-ar fi imposibil să semneze vreun document legal, deoarece Zelenski este un lider ilegitim. Faptul că Moscova a ales să adopte această abordare dezvăluie multe despre modul în care Putin vede lumea, consideră Pertsev.

„Afirmațiile oficialilor ruși cu privire la presupusa ilegitimitate a lui Zelenski au început cu adevărat după ce limita mandatului prezidențial al acestuia a expirat, oficial, anul trecut. Conform legislației ucrainene, însă, Zelenski rămâne liderul legitim al țării sale.

Legea marțială – care a fost impusă la începutul conflictului și rămâne în vigoare – interzice organizarea oricăror alegeri în timp de război, iar Constituția Ucrainei prevede că un președinte continuă să conducă până când succesorul său este ales.

• Cu toate acestea, Vladimir Putin nu este mulțumit de niciunul dintre aceste argumente.
• Kremlinul continuă să insiste că Ucraina trebuie să aleagă mai întâi un președinte legitim și numai atunci poate exista un acord de pace adecvat.

Rădăcinile acestei încăpățânări se află în natura autocrației ruse. Într-un sistem autocratic, totul depinde de un singur conducător: politica, opinia publică și chiar existența statului însuși. În consecință, conducerea rusă proiectează această viziune asupra modului în care funcționează lucrurile asupra altor țări, inclusiv a Ucrainei și consideră că, dacă Zelenski ar fi înlocuit, Ucraina ar putea chiar să înceteze rezistența militară.

Putin conduce Rusia cu ajutorul managerilor politici și înțelege perfect capacitatea acestora de a influența alegerile și de a manipula opinia publică. Aceasta înseamnă, în același timp, că Moscova consideră alegerile libere și corecte nu doar ca fiind extrem de imprevizibile, ci și ca o perioadă de vulnerabilitate care poate fi exploatată de inamicii interni și externi.

Demonstrațiile opoziției care au izbucnit în Rusia, după frauda pe scară largă din alegerile parlamentare din 2011, nu au făcut decât să consolideze opiniile lui Putin pe această temă”, continuă Andrey Pertsev.

„Nu este clar pe cine ar putea susține Kremlinul”

De mulți ani, Vladimir Putin a pus un accent deosebit pe „eforturile Occidentului” de a se amesteca în alegerile din Rusia. În același timp, însă, Moscova a sprijinit, constant, forțe politice „prietene” din țări democratice „neprietenoase”, în speranța că acestea ar putea câștiga puterea sau, cel puțin, ar putea destabiliza țările respective prin proteste și crize politice.

„Cu toate acestea, nu este clar pe cine ar putea susține Kremlinul dacă ar avea loc alegeri prezidențiale în Ucraina. Un candidat ar putea fi vechiul apropiat al lui Putin, Viktor Medvedchuk, care a fost eliberat dintr-o închisoare ucraineană în anul 2022, în schimbul unui grup de prizonieri de război ucraineni.

Viktor Medvedchuk | Foto – Profimedia Images

Medvedchuk locuiește, acum, în Rusia, susține mișcarea «Cealaltă Ucraină», are o echipă de manageri politici și publică articole despre viitorul Ucrainei.

• În scenariu este prezent și fostul premier ucrainean Mykola Azarov, cel care a fugit în Rusia, în anul 2014, și acum susține «crearea unei mișcări pentru a uni pe toți cei care doresc ca Ucraina să aibă o traiectorie normală de dezvoltare».

Mykola Azarov | Foto – Profimedia Images

• Nu în ultimul rând, există fostul președinte Viktor Ianukovici, un alt fugar după Revoluția Euromaidan din 2014.
• Ianukovici a vorbit public, pentru prima dată în trei ani, pe 1 septembrie, atunci când a susținut afirmațiile lui Putin – la o reuniune recentă a Organizației de Cooperare de la Shanghai – conform cărora războiul din Ucraina a început ca urmare a unei lovituri de stat din 2014 și a încercărilor Occidentului de a convinge Kievul să adere la NATO.

Viktor Ianukovici | Foto – Profimedia Images

Este dificil de judecat dacă Kremlinul chiar crede sau nu că vreunul dintre acești oameni ar putea avea succes politic în Ucraina de astăzi. Dar realitatea de pe teren este lipsită de ambiguitate: nu ar putea.

Există o singură figură care ar putea fi considerată «pro-rusă» și este inclusă în sondajele ucrainene despre posibile alegeri prezidențiale – deputatul Iurii Boiko, care a fost ministru al energiei și viceprim-ministru sub Ianukovici, iar sondajele arată că acesta ar obține aproximativ 1,5% din voturi”, mai scrie Pertsev.

Iurii Boiko | Foto – Profimedia Images

„Principalul rival electoral al lui Zelenski ar fi Valeri Zalujnîi, fostul comandant al forțelor armate ucrainene”

Având în vedere lipsa de sprijin pentru orice politicienii „pro-ruși” din Ucraina, ar fi o tactică mai sensibilă din partea Kremlinului să încerce să destabilizeze țara în general. Mitul unității sub un singur conducător este o parte cheie a sistemului putinist, iar viziunea autoritară asupra lumii dictează că alegerile competitive subminează această unitate.

„Kremlinul consideră, probabil, că alegerile din Ucraina ar putea slăbi sprijinul pentru război, dar și pentru actualii conducători ai Ucrainei în cadrul anumitor grupuri sociale importante, cum ar fi armata.

Kremlinul ar putea, de asemenea, să calculeze că unele regiuni ucrainene, pe care încă le consideră pro-ruse (în principal regiunile Harkov și Odesa), ar contesta rezultatul alegerilor. Conducerea rusă își amintește prea bine cum o criză politică ucraineană din 2014 i-a oferit oportunitatea de a anexa Crimeea și de a sprijini o mișcare rebelă în estul Ucrainei.

Dar invadarea Ucrainei, în 2022, a arătat cât de radical s-au schimbat lucrurile. Speranțele Kremlinului că ucrainenii vor primi cu brațele deschise armata rusă s-au dovedit a fi o gravă greșeală de calcul.

• După trei ani și jumătate de lupte brutale, există și mai puține motive să credem că există un sentiment pro-rus semnificativ în societatea ucraineană.
• Sondajele sugerează că principalul rival electoral al lui Zelenski ar fi Valeri Zalujnîi, fostul comandant al forțelor armate ucrainene – acum ambasador al Ucrainei în Regatul Unit – cel care cu greu poate fi suspectat de cineva că nutrește simpatii pro-ruse.

Valeri Zalujnîi, fostul comandant al forțelor armate ucrainene | Foto – Wikipedia

Cu toate acestea, conducerea rusă s-a obișnuit să aibă încredere în propriile convingeri mai mult decât în ​​faptele de pe teren – oricât de clare ar părea aceste fapte în ochii altora.

Din acest motiv, Kremlinul continuă să creadă că alegerile prezidențiale ar putea slăbi Ucraina din interior și va continua să insiste ca un vot să aibă loc cât mai curând posibil”, încheie Andrey Pertsev analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Foto colaj main – Profimedia Images / Wikipedia

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ochii sunt ațintiți pe Ucraina, dar necunoscuta „Taiwan” provoacă frisoane. „Cu SUA implicate în Indo-Pacific, țările europene NATO ar fi vulnerabile”
• Lukașenko joacă la două capete în partida „Occident vs Rusia”. „«Fratele mai mic al lui Putin», folosit pentru a pune presiune pe Moscova”
• Un bloc anti-occidental după summitul OCS? „Nu chiar atât de repede, există o PRĂPASTIE între ambiția Chinei și rezultate”
• Fără RĂZBOI de peste 40 de ani, armata Chinei se află în plină expansiune. „O prioritate absolută pentru Xi, recuperează terenul pierdut”