Cum se apără Mihai Chirica în dosarul „Păcura”. Primarul din Iași arată cu degetul spre Rezervele Statului
Primarul Mihai Chirica și pentru 9 angajați ai administrației sale sunt în centrul atenției. Procurorii anticorupție îi cercetează de abuz în serviciu, respectiv de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, sau de fals intelectual în formă continuată. Cum se apără controversatul primar al Iașiului.
Factura suportată din bugetul local apare într-un raport al Curții de Conturi care a dispus recuperarea banilor, scrie Ziaruldeiasi. Gaura din buget a rămas, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început urmărirea penală împotriva mai multor funcționari și a primarului, care a și fost inculpat în dosar, dar și contra președintelui Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.
De complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave este bănuit inclusiv președintele cu rang de secretar de stat al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Georgian Pop, împreună cu 4 dintre angajații instituției. Faptele s-au petrecut în primăvara anului 2022, Pop fiind numit în februarie președinte al Rezervelor Statului.
„O achiziție fictivă”
„La data de 27 mai 2022, inculpatul Chirica Mihai, în calitate de primar și ordonator principal de credite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi aprobat, cu încălcarea dispozițiilor legale, efectuarea unei plăți în valoare de 2.036.882 lei din bugetul local în beneficiul ANRSPS, reprezentând o achiziție presupus fictivă a unei cantități de 542 tone de păcură, constatată anterior ca diminuare fără aprobare legală a stocului de rezervă de stat păstrat în depozit la SC Termo Service SA Iași (societate subordonată Consiliului Local Iași). Aprobarea plății respective, cu încălcarea legii, ar fi fost înlesnită prin activitatea anterioară desfășurată de funcționarii din cadrul compartimentelor de specialitate ale Primăriei Municipiului Iași, pe baza unor documente care ar fi atestat existența și recepția cantității de păcură, deși aceasta nu exista de fapt”, precizează un comunicat al DNA.
Dincolo de cantitățile de păcură care apar în notele de recepție și constatare fără să fi fost livrate, procurorii anticorupție susțin că plata ar fi adus un folos necuvenit (cele două milioane de lei) către Administrația Națională a Rezervelor de Stat.
În viziunea anchetatorilor, operațiunea ar fi permis acoperirea scriptică a lipsei din gestiune a 542,5 tone de păcură. „În cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatului Chirica Mihai, precum și a altor inculpați”, mai arată comunicatul DNA.
Primarul arată cu degetul spre Rezervele Statului
Primarul Iașului a prezentat pe larg punctul său de vedere, într-o lungă conferințe de presă în care a calificat acest caz drept „un dosar media”. Mihai Chirica susține că „păcura nu a fost furată de nimeni”, că nu a existat niciun interes patrimonial, așadar nicio faptă de corupție.
Mihai Chirica. Sursa foto: Ziarul de Iasi.ro
„Cantitatea de 542 de tone de păcură nu putea fi nici cântărită, darămite extrasă, furată. Noi am făcut o expertiză în 2024 și expertul arată că ANRSPS nu și-a făcut treaba: nu și-a împrospătat rezerva de stat. Acolo, depozitul funcționează de 20 de ani, noi l-am preluat în 2021 și l-am golit în 2023”, a spus primarul.
Mihai Chirica a adăugat că același auditor al Curții de Conturi care a semnalat aceste nereguli în contabilitatea primăriei ieșene „face aceeași plângere care se duce către Judecătoria Iași și apoi este transferată către DNA Iași și folosește aceleași învinovățiri lipsite de deontologie profesională. Cum să spui că ai făcut notă de intrare-recepție la un produs în mod fals când el există? – pentru că el exista în rezerva de stat la tine în curte și îl aveam sub semnătură sub contract”.
Edilul a reluat istoria CET-urilor de la trecerea lor, în 2011, în subordinea primăriei până au ajuns să fie administrate de Termo Service. A admis că, în timp, combustibilul folosit la aprinderea cărbunelui cu care funcționa centrala de la Holboca s-a depreciat, fără să fi fost împrospătat. Chirica a mai arătat că menținerea păcurii în parametri era în sarcina ANRSPS. Prin urmare, nu e vina administrației ieșene că cele 542 de tone de păcură sunt neconforme, având o cantitate de apă mai mare decât limita legală.
Primăria a cerut banii în instanță
Primarul a deplâns totodată situația angajaților din primărie care s-au văzut cu sechestru pus pe bunuri. Astfel, Municipalitatea a deschis o acțiune în instanță contra Administrației Rezervelor de Stat pentru recuperarea celor 2 milioane de lei.
Procesul dintre Primăria Iași și ANRSPS se judecă la Tribunalul București, după ce instanța ieșeană a declinat soluționarea cauzei. Următorul termen este fixat pe 6 noiembrie.
Dosarul a fost înregistrat în noiembrie 2024, la aproape un an de la prezentarea raportului de audit financiar al Curții de Conturi după verificarea situațiilor financiare centralizate pe 2022 ale primăriei ieșene. Una din concluziile raportului, cea privind clarificarea lipsei celor 542,5 tone de păcură și stabilirea persoanelor răspunzătoare de plata făcută către Rezervele de Stat, a stat la baza anchetei procurorilor DNA.
Păcura care nu există
Surse din primăria ieșeană susțin, pentru sursa citată, că păcura s-a aflat întotdeauna în rezervorul de la CET II Holboca, invocând constatările comisiei de inventariere. Mihai Chirica afirmă că un inventar făcut înaintea transferului către Republica Moldova confirma existența întregii cantități. Cele 542 de tone sunt ultima parte dintr-o cantitate mai mare, de aproximativ 5.500 de tone aflate în depozite înaintea transferurilor către Republica Moldova, decise după izbucnirea războiului din Ucraina.
În versiunea prezentată de Chirica, neconformitatea ar fi fost constatată la ultimul transport. Astfel, Administrația Rezervelor de Stat a cerut primăriei plata celor două milioane de lei, contravaloarea acestei cantități.
Alte surse au transmis că primăria ieșeană trebuia să solicite rambursarea banilor imediat după efectuarea unor expertize de calitate a combustibilului, lucru care însă nu s-a întâmplat. Abia în acțiunea aflată în curs de judecare la Tribunalul București s-a făcut acest lucru, dar procesul e departe de soluționarea lui definitivă. Între timp, inspectorii Curții de Conturi urmăresc și ei remedierea situației. Un nou raport privind modul de aplicare a recomandărilor, publicat la începutul acestui an, arată că măsurile au fost aplicate doar parțial.
De ce au fost plătite 2 milioane de lei în aceeași zi
O întrebare rămâne dincolo de disputa privind cantitatea și calitatea păcurii. De ce a acceptat Primăria să plătească imediat 2.036.882 de lei pentru un stoc despre care susține că exista? Potrivit ordonanței procurorilor consultate de Ziarul de Iași, municipalitatea a propus3 variante de rezolvare: reîntregirea stocului, achitarea contravalorii sau o expertiză. ANRSPS a acceptat plata pe 27 mai 2022, banii fiind achitați în aceeași zi.
În replică, Chirica a invocat presiunea exercitată de Rezervele Statului. Edilul susține că Primăria contestase plata și ceruse o expertiză, dar că instituția a transmis, în jurul datei de 27 mai, un ultimatum de 24 de ore.
„Refuzăm plata, încep amenințările”, a declarat primarul. Potrivit acestuia, neachitarea facturii ar fi atras penalități și aplicarea prevederilor penale din Legea 82. Existența acestui ultimatum și temeiul invocat trebuie confruntate cu corespondența dintre instituții.
Explicația nu lămurește de ce o diferență de stoc contestată a fost tratată ca o achiziție și pe ce verificări s-a bazat aprobarea plății înainte de clarificarea disputei, mai scrie sursa citată. Procurorii susțin că documentele ar fi atestat existența și recepția unei cantități care, în realitate, lipsea, iar plata ar fi permis acoperirea acestei diferențe în acte. Chirica susține, dimpotrivă, că produsul exista, dar era depreciat. L-a plătit, totuși, de teama unor „amenințări”, susținând că dispariția păcurii din rezerva de stat putea intra în sfera „trădării” sau a „înaltei trădări” și riscul de a ajunge „direct în parchet, aproape militar, dacă nu chiar militar”.