Cutremurele din Venezuela dau fiori bucureștenilor. Ce s-ar întâmpla dacă un dezastru similar ar lovi Capitala și câte clădiri au fost consolidate după aproape 50 de ani de la dezastrul din 1977

Cele două cutremure puternice, cu magnitudinile de 7,2 și 7,5 pe scara Richter, care au lovit nordul Venezuelei, ne amintesc de clipele cumplite trăite de bucureșteni în 1977, când în Capitala României a avut loc un seism de 7,4 grade. Cel mai cutremurător aspect este că din 1977 și până în prezent, clădirile care au fost refăcute din punct de vedere seismic se pot număra pe degete. Specialiștii structuriști au tras numeroase semnale de alarmă, iar autoritățile recunosc că azi, în cazul unui cutremur precum cel din 1977, în București vor fi mii de morți.

Două cutremure puternice au lovit, joi, Venezuela, provocând prăbușirea mai multor clădiri și panică în Caracas. Autoritățile desfășoară operațiuni de căutare și salvare în zonele afectate, însă experții avertizează că bilanțul victimelor ar putea fi extrem de ridicat.

Vezi AICI și AICI imagini dramatice cu dezastrul din Venezuela

Catastrofele din Venezuela ne aduc aminte de cutremurul din 1977 din România, care a avut o magnitudine apropiată de cea a seismelor din nordul Americii de Sud.

Ceea ce este însă foarte grav este faptul că nici măcar blocurile care au rămas în picioare în 1977 nu au fost refăcute, iar „peste” ele au mai trecut și alte seisme, precum cel din 1990 (6,9 grade).

Ca atare, Bucureștiul este în prezent mult mai vulnerabil în cazul unei catastrofe precum cea de acum 49 de ani.

Ultimul raport al autorităților legat de cifrele sumbre în cazul unui seism puternic, care datează din 2018, arată că în Capitală vor fi peste 6.500 de morți dacă orașul va fi zguduit de un cutremur mare.

Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), a precizat pentru Gândul că o cifră de 6.500 de morți în cazul unui cutremur mare este „una optimistă”.

„Această cifră de 6.500 de morți pentru un cutremur mare s-ar putea să fie o cifră optimistă. Contează foarte mult dacă se întâmplă seara, când oamenii sunt acasă, adică î acele clădiri cu probleme”, spune Matei Sumbasacu, inginer structurist.

Specialist în risc seismic: „Pe mandatele lui Nicușor Dan, nicio clădire nu s-a refăcut”

Președintele Re: RISE a mai precizat că în ultimii ani, foarte puține clădiri cu risc seismic au fost refăcute. De exemplu, în mandatele lui Nicușor Dan, de 5 ani, nicio clădire șubredă nu a fost reabilitată.

„Pe mandatul lui Nicușor Dan, eu nu știu să se fi încheiat vreo lucrare. Anul trecut s-au început niște șantiere destul de mari. Șantiere care încă nu s-au finalizat. Au început să descurce ce era încurcat în toate aceste dosare. Până în 2017, în Primăria Capitalei exista o singură persoană care trebuia să se ocupe de toate consolidările”, a mai precizat Matei Sumbasacu.

Cât de sigure sunt clădirile ridicate după Revoluție

Pe de altă parte, Marius Marinescu, fost senator și inginer constructor, trage un semnal de alarmă și spune că sunt clădiri ridicate după Revoluție care ar avea probleme în ceea ce privește structura de rezistență.

„Este sub orice critică atitudinea autorităților. Sunt atâtea blocuri care stau să cadă. În 34 de ani s-au reabilitat cred că în jur de 30. Este extrem de puțin, iar pericolul de dezastru este imens. O problemă foarte mare au și unele blocuri construite după 1990. Unii constructori, în goana lor de îmbogățire, nu au ținut cont de proiectul de rezistență. Vorbim  de o gravitate extraordinară. Am văzut blocuri la Chiajna care stau înclinate, pentru că au fost ridicate pe o mlaștină” este de părere Marius Marinescu.

În București sunt mii de clădiri care au fost afectate acum 49 de ani și nu au fost refăcute absolut deloc, fiind acum în categoria de risc seismic grad 1.

În Capitală sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic. Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență, iar asta înseamnă aproape 2.000 de imobile care au nevoie de consolidare urgentă.

În 2025, potrivit Primăriei Capitalei, a fost reabilitată o singură clădire rezidențială, de pe strada Baltagului.

De ce blocurile comuniste cu spații comerciale la parter sunt mai puțin stabile la un cutremur

Nu doar clădirile din centrul istoric ar fi vulnerabile în fața unui seism.

Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat pentru Gândul că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București.

„Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter.

Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu.

Date generale despre marele cutremur din 1977:

• Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4.
• Seismul s-a produs la o adâncime de 94 km;
• Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti);
• Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.