„Aici, Varșovia, ora exactă.” Cum a ajuns Polonia să facă politica externă a României. Analist: Noi am cedat poziția de lider regional
Polonia luptă pentru titlul de cea mai puternică armată a Europei
Armata Poloniei ar putea deveni cea mai puternică din Europa
Mai nou, Polonia a fost inclusă în Grupul E5 (European Group of Five), o alianță informală de securitate și apărare formată din cele mai mari 5 puteri militare europene: Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Polonia (detalii AICI).
12 November 2026, Ireland, Dublin: Participants of the European Political Community (EPC) summit pose for a family photo at the Convention Centre Dublin. Photo: Brian Lawless/PA Wire/dpa
Carp: Președintele a spus în mod explicit că Polonia îi reprezintă interesele
Odată cu intrarea Poloniei în componența E5, grupul celor mai mari puteri militare din Europa, țara noastră practic a transferat Varșoviei reprezentarea intereselor sale externe, susține cunoscutul analist politic Radu Carp. Deși țara vecină este doar puțin mai mare, ca populație și suprafață, față de noi, diferențele sunt uriașe, explică acesta.
„Este vorba de o criză sistemică, ce durează de foarte multă vreme. Noi practic am cedat poziția de lider regional Poloniei. Am avut inițiative de tipul acelui format B9 în cadrul NATO. După care a dispărut din limbajul diplomatic ideea că România ar putea să fie lider regional.
Chiar președintele Nicușor Dan a spus în mod explicit că acolo România nu participă, Polonia îi reprezintă interesele în aceste formate. În mod explicit, noi am lăsat chiar și acest format, B9, altora. Finlanda a organizat, din câte știu, ultima reuniune a acestui format. România a invitat Finlanda să adere la această inițiativă”.
Nicușor Dan / FOTO – Oana Zvobodă (Gândul)
Suntem descoperiți în apărare
Deși ar fi trebuit să joace un rol cheie în Flancul Estic, țara este devansată mult de Polonia și Finlanda, avertizează specialistul. Deși statul participă la formate extinse și este membră NATO și Consiliul Europei, influența sa geopolitică este minoră.
„În momentul de față, Flancul Estic este dominat de Polonia și de Finlanda. Din motive foarte simple. Polonia investește foarte mult în apărare, Finlanda a realizat deja acel zid de la granița cu Federația Rusă. Iar România nu reușește să treacă de această graniță de nici măcar 2,5% din PIB pentru propria apărare. Iar în ce privește mijloacele pentru apărarea propriei frontiere, vedem că suntem total descoperiți în momentul de față.
De facto, România a transferat Poloniei reprezentarea intereselor sale externe. Nu de azi, de ieri, de mai multă vreme. Desigur, avem în continuare voturi în Consiliul European, avem reprezentare în cadrul NATO, Consiliul Europei, participăm, iată, și la formate extinse de cooperare europeană, precum cel recent la Dublin”.
„Suntem peste tot – dar nu prea suntem nicăieri”
Deși pare foarte activă, țara noastră nu pare să aibă un obiectiv bine definit în arhitectura geostrategică mondială și nici măcar regională, continuă Radu Carp.
„Suntem peste tot – dar nu prea suntem nicăieri. Cum se explică acest paradox? UE se bazează pe egalitatea statelor membre. În realitate, contează teritoriul, populația și puterea economică. Nici așa nu se explică de ce România nu este niciodată preferată Poloniei. În termeni de teritoriu, populație și putere economică, cele două țări sunt comparabile (cu un mic avans al Poloniei).
Politologul Radu Carp
Pe de altă parte, Varșovia plusează pe mai multe fronturi majore, mai spune acesta.
România nu se proiectează strategic
„Polonia se proiectează simultan pe mai multe axe: o putere occidentală, Triunghiul Weimar, o putere la Marea Baltică, axul central al Flancului Estic, principalul stat din vecinătate care ajută Ucraina, parteneriat strategic (adevărat, dublat de parteneriat economic) cu SUA, Inițiativa celor Trei Mări, etc.
În schimb, în vreme ce Polonia găzduiește Frontex, România și Bulgaria „se zbat încă în chinurile facerii pentru un modest Hub de Securitate la Marea Neagră”, continuă profesorul universitar de la Facultatea de Științe Politice din București.
România nu se proiectează strategic decât ca stat membru de categoria 3 în cadrul UE, are un parteneriat strategic cu SUA doar pe partea militară, formate regionale doar teoretic, ajutor acordat Ucrainei doar pe hârtie, mai punctează Carp.
Avem diplomați excepționali, dar nu avem viziune
Varșovia investește continuu în diplomație și reprezentare externă
„Universități și institute de cercetare scanează din toate perspectivele România, Ucraina, Republica Moldova, etc. Experți din Ucraina au fost atrași cu oferte de joburi foarte tentante în acest eco-sistem intelectual. România nu are un program dedicat unui asemenea scop. Nici nu ne-am propus, nici nu știm că există, nu avem know-how. Poate nu întâmplator, cei mai buni experți pe Transnistria se gasesc tot în Polonia.
Ministrul de Externe polonez Radosław Sikorski – Foto: Facebook/Radosław Sikorski
Prin urmare, nici nu este rău că România a transferat Poloniei reprezentarea intereselor sale în materie de politică externă.Să recunoaștem însă deschis această evidență. România are diplomați excepționali. Nu are însă o viziune, ce ar trebui să facă și în ce ar trebui să investească ”.
Trump nu ar avea legătură cu ascensiunea Poloniei
Întâlnire bilaterală în Biroul Oval al Casei Albe, între președintele Statelor Unite, Donald J. Trump, și președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki.
E adevărat că președintele Nawrocki a încercat să se impună cumva pe relația republicană cu Administrația de la Casa Albă. E foarte adevărat că Donald Tusk este văzut în momentul de față ca un lider european și este respectat la Casa Albă. Dar să știți că și Polonia a avut un scandal oarecum asemănător cu ce s-a întâmplat cu ambasadoarea Guilfoyle.Deci poziția foarte bună a Poloniei se explică prin faptul că la nivelul feedback-urilor, are persoane foarte respectate care oricând pot să vorbească în Statele Unite despre orice aspect al politicii internaționale. Asta e diferența față de Polonia, ea își sprijină experții care pot vorbi acolo. Experții noștri nu sunt prinși într-un mecanism de colaborare cu instituțiile care să servească României într-un mesaj unic.