De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei”
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles.
Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE.
Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen.
Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni.
„Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei”
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”.
„Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă.
Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor.
Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României.
Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România.
Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD).
Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii
Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit.
„Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut.
Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară.Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.”
Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină”
Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”.
„Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile.
Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă.
Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare.
De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni.
Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe.
Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.”
„Blocaj maxim, dacă trec”
Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”.
„Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA.
Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna.
Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula.
Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.”
„Von der Leyen a capitula în fața Americii”
Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului.
De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte, a eurodeputatului AUR Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), care o viza pe preşedinta Comisiei Europene.
360 dintre membrii PE au votat contra moţiunii și 175, în favoarea ei, cu mult mai puţin decât majoritatea necesară de două treimi din toate voturile exprimate.
RFECOMANDAREA AUTORULUI: