VIDEO | Marcel Ciolacu are target fix la discuțiile pe deficit cu șefa Comisiei Europene. Analist: „Trebuie umblat la deficitele gemene”
This browser does not support the video element.
Premierul Marcel Ciolacu discută vineri cu mai mulți oficiali UE, printre care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preșeintele Parlamentului European, Roberta Metsola, dar și cu directorul general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force), din cadrul Comisiei Europene, Céline Gauer.
Șeful Executivului are pe masa negocierilor cu oficialii UE subiectul deficitului bugetar, deficit pe care România și l-a asumat la 4,4% pentru anul 2023.
Premierul are misiunea de a-i convinge pe experții de la Bruxelles să obțină un deficit favorabil pentru țara noastră. Marcel Ciolacu vrea un calendar pentru deficit de 5,5% anul acesta – 2023, 4,4% pentru 2024 și 3% pentru 2025.
„În România, nu este un deficit calculat după modelul ESA, modelul impus de Uniunea Europeană la nivel european”
Profesorul de economie de la Universitatea de Vest din Timișoara, Nicolae Țăran, a vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre conjuctura care a dus la un defcit de 6,2% pentru anul 2022, dar și despre metodologia de calcul al acestuia, pe care profesorul o consideră ca fiind o „excepție” față de formula de calcul utilizată de celelate state europene.
„Sigur, deficitul apare ca diferență între cheltuieli și venituri, dar care sunt cheltuielile excesive. În primul rând, deficitul calculat la ora actuală și anunțat opiniei publice în România nu este un deficit calculat după modelul ESA, modelul impus de Uniunea Europeană la nivel european. Mă întreb de ce după 2007, când noi am intrat în UE, noi nu calculăm încă deficitul bugetar conform ESA. Toate cele 26 de țări calculează deficitele și le comunică în raport cu această metodologie.
România încă nu. Acest lucru permite, după părerea mea, o un fel de joc cu cifrele, pentru că anul trecut deficitul anunțat de guvernul la București a fost 5,5% din PIB, iar după procedura europeană a fost de 6,2% din PIB. Deci, din start, noi nu știm care este deficitul. Ni s-a comunicat 2,43% pe luna iulie. Acest deficit este o cifră pe care nu ar trebui să o luăm în considerare. Ar trebui să ni să spună deficitul SA, pentru că în raport cu acel prag vom fi judecați de UE pentru că vom depăși 3% din PIB”, explică Nicolae Țăran.
„O altă problemă o reprezintă cheltuielile nesustenabile”
„Dacă luăm ultima execuție bugetară, rezultă că deficitele, respectiv diferența între cheltuielile dintre veniturile încasate în contul fondului de pensii, în contul fondului pentru sănătate și valoarea dobânzilor care le-am plătit până acum 7 luni, reprezintă un deficit total de 38,6 miliarde de lei. Deci, ca diferență între ce încasăm la buget și ce plătim, sunt pensiile plus sănătatea plus dobânzile care au crescut formidabil de mult. Pe șapte luni am plătit aproape 19 miliarde de lei.
Aceste cifre sunt mai mari decât ce plăteam să spunem acum 3 ani, într-un an. Eu nu susțin că trebuie să se reducă pensiile, doamne ferește, sau să se taie ca și curte de sacrificiu, cheltuielile pentru sănătate. Avem o demografie în mare suferință, sunt tot mai mulți oameni în vârstă și evident, nu ne putem permite să reducem pensiile”, conchide interlocutorul Gândul.
„Guvernul împrumută valută, deși cheltuie lei”
Întrebat despre soluțiile pe care Guvernul le are la dispoziție pentru a reduce deficitul bugetar, Nicolae Țăran este de părere că trebuie umblat la așa numitele „deficite gemene”, pentru a evita o criză monetară de tipul celei din Turcia sau Argentina.
„Avem un deficit comercial și un deficit de cont curent mult prea mare, iar acest deficit forțează într-un fel apariția deficitului guvernamental. Pentru că aceste deficite sunt gemene. Guvernul, într-un fel, e obligat să aibă deficit, pentru că altfel n-ai cu ce să-l finanțezi. Mă refer la nivel macro.
Și atunci Guvernul României am observat că împrumută foarte multă valută, deși el nu cheltuie valută, cheltuie lei. Dar dacă nu ar împrumuta valuta, atunci Banca Națională și-ar epuiza foarte repede rezerva. Și noi am intra literalmente într-o criză de tip Turcia sau Argentina, o criză monetară. Deci, pentru soluție pe termen mediu și și lung este nevoie de o expertiză făcută, foarte profesioniști. Care sunt produsele care ar putea fi substituite, mă refer la importuri prin producția internă și trebuie încurajată producția internă”, a conchis Nicolae Țăran.
CITIȚI ȘI: