În ciuda protestelor, delegările în Justiție curg pe bandă rulantă. Ca și pensionările. Procurorul care a clasat dosarul Iohannis și cel care a investigat cazuri grele în DNA – pleacă din sistem

12 delegări pe funcții, 18 prelungiri de delegare și mai mulți judecători care au devenit, peste noapte, procurori. Asta s-a aprobat astăzi pe bandă rulantă în secția de procurori din CSM, în multe cazuri în unanimitate. Magistrații se mută în continuare de pe-o poziție pe alta, cu acceptul lor și cu aprobarea organismelor care le reglementează activitatea. Totul se întâmplă în contrast cu scandalul din Justiție a explodat după „momentul” Recorder.

În filmul prezentat, unii magistrați au ieșit public și au vorbit despre „presiuni”, despre „teroare în sistem” și despre delegări făcute împotriva voinței lor, dar acum vedem că alta este realitatea.

Cu toate acestea, mesajul protestatarilor a prins repede și a fost preluat ca o dovadă că oamenii din instanțe și parchete ar fi fost împinși de șefi în funcții sau mutări nedorite, iar cine refuza ar fi plătit. Doar că, în acest moment, apare un element care răstoarnă povestea: ordinea de zi soluționată a Secției pentru procurori din CSM, din 16 decembrie 2025.

Documentul, cu hotărâri și voturi trecute la vedere, arată realitatea care „bate” filmul prezentat. În locul unui sistem care obligă magistrați să accepte delegări, apare un sistem care primește cereri semnate și le aprobă, de cele mai multe ori fără niciun vot împotrivă.

Documentul arată negru pe alb că delegările invocate acum drept „presiuni ale conducerii” au fost, în realitate, cerute de magistrați, aprobate cu vot unanim și prelungite tot la solicitarea lor. Pe fondul scandalului, două nume grele ies din sistem: Ioan Șandru și Mariana Alexandru, ambii legați de cazuri grele și unele controversate.

Nume „grele” din procuratură continuă să iasă din sistem

Primul este Ioan Șandru. CSM a decis înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție, prin pensionare, de la data de 1 februarie 2026. Votul a fost unanim. Șandru este un procuror cu istoric care a stârnit controverse în spațiul public, inclusiv din cauza soluției de clasare în dosarul soților Carmen și Klaus Iohannis, despre care s-a scris că ar fi folosit argumente juridice discutabile și că ar fi tratat superficial chestiuni precum imunitatea prezidențială.

Este unul dintre procurorii care au traversat discret, dar constant, structuri-cheie ale Parchetului General. Dincolo de funcțiile de conducere ocupate prin delegare, numele său rămâne legat de mai multe dosare sensibile, în special de clasarea dosarului soților Iohannis, care viza modul în care a fost dobândit imobilul din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu.

Deși existau hotărâri civile definitive și o anchetă penală începută in rem pentru infracțiuni grave, Ioan Șandru a dispus clasarea cauzei în februarie 2020, invocând autoritatea de lucru judecat și lipsa tipicității penale.

Controversa majoră a apărut din modul în care procurorul a motivat soluția. Șandru a făcut trimitere la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea Convenției Schengen, deși România nu este parte la acel mecanism în sensul invocat. În același timp, a ignorat jurisprudența CCR privind imunitatea prezidențială, fără a dispune disjungerea cauzei față de Klaus Iohannis sau suspendarea urmăririi penale pe durata mandatului, așa cum s-a procedat în cazuri similare, inclusiv în dosarul Flota al lui Traian Băsescu.

Al doilea nume este Mariana Alexandru

Și ea apare în lista pensionărilor înaintate către președinte, cu data de 19 ianuarie 2026, tot cu vot unanim. În spațiul public, Mariana Alexandru este legată de dosare grele. Este procurorul care, în 2014, a infirmat soluția inițială din dosarul Gala Bute, dosar în care era vizată Elena Udrea. La scurt timp după acest episod, ea a plecat din DNA, prin pensionare, înainte ca instituția să ia o decizie finală privind anchetarea fostului ministru al Turismului.

Plecarea sa din DNA a generat controverse încă de atunci. Ani mai târziu, Mariana Alexandru a afirmat public că DNA i-ar fi deschis un dosar penal care a stat patru ani fără soluție și care a fost clasat recent pe motiv că fapta nu exista. Procurorul a spus că a fost șocată de amploarea abuzului și că vrea să afle dacă a fost supravegheată. Dosarul viza acuzații de favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și distrugere de înscrisuri.

De-a lungul carierei, Mariana Alexandru a instrumentat și alte cauze sensibile, inclusiv dosarele Zambaccian, cazul Cătălin Voicu și dosarul fostului judecător CSM Adrian Neacșu.

„Mecanismul” delegărilor

Ordinea de zi a Secției pentru procurori a CSM arată limpede cum funcționa, în realitate, mecanismul delegărilor și al promovărilor din sistem. Nu vorbim despre mutări făcute peste noapte sau despre magistrați forțați să accepte funcții nedorite, ci despre cereri formale, analizate și votate în mod transparent.

Au fost aprobate 12 delegări noi în funcții de prim-procuror, prim-procuror adjunct sau procuror-șef de secție. Toate aceste delegări au fost făcute pe perioade limitate, de regulă până la șase luni și toate au fost aprobate în unanimitate. Nimeni nu a invocat presiuni, nimeni nu a cerut retragerea, nimeni nu a reclamat abuzuri.

Mai mult, ordinea de zi consemnează 18 propuneri de prelungire a delegărilor în funcții de conducere. Toate cele 18 au fost aprobate. Fără excepție. Inclusiv în structuri sensibile precum DNA și DIICOT. În unele cazuri, votul a fost unanim, în altele au existat voturi separate, dar decizia a fost luată în mod deschis și asumat.

În același timp, și „eroul” Recorder, judecătorul Laurențiu Beșu, devine procuror. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, marți, în unanimitate, înaintarea către preşedintele României a propunerii privind numirea lui în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, și pe cale de consecinţă, eliberarea acestuia din funcţia de judecător la Tribunalul București.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Paradoxul „revoltei”: aproape 100 de pensionari speciali, din cei 800 de semnatari, „luptă” acum chiar împotriva măsurilor de care beneficiază. De la judecătorul „completului negru”, până la procurorul „unității de elită” DNA Ploiești, trecând prin controversați activiști și foști magistrați comuniști – toți s-au lipit de protestul USR/ Rezist
• „Eroul” Recorder, judecătorul Laurențiu Beșu, devine procuror. Secția pentru procurori din CSM înaintează propunerea de numire către președintele Nicușor Dan