Începem anul mai săraci. Cât vom pierde la pensie și la salariu, în 4 zile. Anul 2026, anul sărăciei

2025 va rămâne în memoria multor români ca anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale guvernului Bolojan: creșterea inflației, a taxelor și impozitelor, a TVA, liberalizarea energiei. Însă, specialiștii economici avertizează că ce-am văzut în 2025 a fost doar o repetiție, apogeul crizei abia urmează. Odată cu intrarea în vigoare a pachetului 2 de măsuri fiscale: accize, liberalizarea pieței de gaz, creșterea impozitelor pe locuințe, terenuri, mașini, înghețarea pensiilor și salariilor etc, sărăcia va fi cuvântul de ordine în România. 

Așa cum au avertizat specialiștii, creșterea TVA, a taxelor și impozitelor decise de guvernul Bolojan nu a avut efectul scontat.

Românii au strâns cureaua degeaba în 2025, deficitul a scăzut aproape neglijabil

Datele INS arată că valoarea consumului a scăzut, deci și încasările la bugetul de stat. Mai grav însă. nivelul record al deficitului a scăzut într-un procent mic, deci efectele măsurilor sunt departe de angajamentul asumat de premier de a-l scădea sub pragul valorii sale record, de aproape 10%. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior, totuși foarte mare în continuare). 

Cea mai dură austeritate din toată Europa

În opinia economistului Cristian Socol, fără implementarea Planului de Relansare Economică și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% abia în perioada 2027-2030. Socol mai crede că țara noastră se confruntă cu cea mai dură austeritate din întreaga Europă. 

Totuși, în intervențiile sale publice pe final de an, Ilie Bolojan a ținut să le dea și vești bune românilor. Ordonanța trenuleț adoptată în decembrie 2025 include și măsuri benefice precum:

• Stimularea economiei – măsuri fiscale pentru 2026 și 2027, printre care reducerea impozitului pe cifra de afaceri și eliminarea taxei pe stâlp, dar și o cotă unică pentru microîntreprinderi.

• Sprijin social și protecția vulnerabililor – menținerea unor scutiri de taxe pentru partea din salariul minim, continuarea tichetelor de energie pentru persoanele vulnerabile și programul „Masă sănătoasă” în școli.

• Subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 10% faţă de nivelul acordat în anul 2025.

Suntem campioni europeni la inflație. Cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani

Oficial, România este țara europeană cu cea mai mare inflație. Mai mult, inflația a continuat să crească chiar și după implementarea pachetelor de austeritate, iar România, așa cum a scris Gândul, se află într-un risc crescut de a intra în recesiune tehnică.

• Conform biroului de statistică al Uniunii Europene – Eurostat-, în luna noiembrie țara noastră a înregistrat o creștere de 8,6% a acestui indicator, comparativ cu luna corespunzătoare din anul trecut. Totodată, datele publicate de INS indicau o valoare de 9,8% a inflației anuale în țara noastră.

• Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul 3 din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior.

Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani.

Adrian Negrescu: 2026 reprezintă o ecuație cu multe necunoscute. Supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că 2026 va fi unul deosebit de problematic, mai rău chiar decât 2025. Abia anul viitor românii vor începe să resimtă cu adevărat consecințele politicii de austeritate a Guvernului.

• „2026 reprezintă o ecuație cu multe necunoscute pentru că sunt atât de multe variabile ce trebuie luate în calcul, de la salarii (creșterea salariului minim va crea multe probleme mai ales la firmele mici), cheltuieli publice, deficit, dinamica cursului valutar, situația balanței comerciale etc., încât mai degrabă vă pot spune numerele ce vor fi extrase la LOTO decât să dau un pronostic clar despre evoluția din 2026”, a spus Negrescu, citat de Antena 3.

În viziunea specialistului, cursul anului de criză 2026 va fi un an plin de provocări, în care va depinde de fiecare în parte cum va ști să se adapteze obstacolelor provocate de inflație, creșterile de taxe și de înghețarea salariilor și pensiilor.

„Altfel spus, este un an în care în supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor. Iar pentru restul, pentru cei care câștigă ceva bani în economie și au putere de muncă, va fi, din punctul meu de vedere, și anul oportunităților, pentru că probabil vor avea posibilitatea să găsească mai multe locuri de muncă decât în 2025”, a declarat acesta pentru Gândul. 

Firmele românești vor duce greul măsurilor fiscale, economia va regresa

Chestionat de Gândul, cunoscutul analist a mai observat că pe lângă românii de rând, și firmele românești plătesc prețul măsurilor dure ale guvernului, ceea ce afectează dezvoltarea economică. Deja în 2025, zeci de mii de firme, în special IMM-uri autohtone, s-au închis sau au fost dizolvate. 

Doar în noiembrie, numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5%.

„Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești.

Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”.

Cristian Păun: Inflația s-ar putea reduce în a doua jumătate a lui 2026

La rândul său, Cristian Păun atrage atenția că 2026 va fi unul haotic, care prefigurează o austeritate dusă la extrem. Dacă îân 2-25 abia ne-am făcut încălzirea, adevăratul greu vine anul viitor. În opinia economistului, începutul anului viitor aduce șocuri în lanț pentru români: liberalizarea prețului la gaze, creșterea accizelor și un deficit record, care nu poate fi reglat din moment ce reformele anunțate de decidenți întârzie. Totuși, în a doua jumătate a lui 2026 ne putem aștepta la o calmare a lucrurilor, mai punctează analistul economic.

Inflația este așteptată să se reducă în a doua jumătate a anului după ce trece efectul majorării de TVA din anul acesta. Dar: avem o liberalizare pe piața gazelor la orizont, după primul trimestru; avem creșteri importante de accize la început de an; avem un deficit excesiv încă mare și deloc ajustat prin reforme care se lasă asteptate, nu există consens politic în coaliție. Asta va împinge soluțiile de rezolvare a deficitului către prețurile reglementate și, eventual, către taxe, dacă deficitul nu scade. Deficit excesiv înseamnă inflație și dobânzi mai mari, înseamnă importuri mai mari, argumentează Păun.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică. Care sunt prognozele analiștilor pentru 2026

Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE