În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

România se pregătește să intre în noul an cu o inflație uriașă, o creștere economică slabă și o presiune tot mai mare asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în calibrul politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat.

România intră în 2026 campioană la inflație

Date Eurostat

Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află țara noastră cu 8,6% urmată de Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Nici datele INS nu sunt mai optimiste, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,46%.

EXCLUSIV Crin Antonescu îl atacă pe Radu Miruță. „S-a lăcomit la imagine, de asta a mers la lucrările de pe Dunăre”

20:58

ULTIMA ORĂ Incendiile de vegetație au cuprins mai multe zone din Hunedoara. Ministerul Afacerilor Interne a intervenit cu un elicopter Black Hawk

20:52

În luna noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre evoluția inflației și a dobânzilor și a spus că măsurile cabinetului Bolojan au dus făcut ca România să devină camipoana Europei la inflație.

Primul șoc inflaționist care s-a manifestat la 1 iulie, atunci când au fost eliminate plafoanele pentru tarifele la energie electrică, care au determinat o creștere a prețului mediu de consum pentru electricitate de 61,6% a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației.

Al doilea șoc, produs în luna august, care a presupus încorporarea în prețuri a modificărilor fiscale, respectiv creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care au fost transmise în mare parte la nivelul prețurilor, a avut un impact de aproximativ 2%, care a generat ecouri și în septembrie.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, România rămân marcată de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Or, dacă estimările anterioarea ale BNR inidcau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025, inflația din România continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană.

„Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. 

După o perioadă în care piețele financiare au crescut puternic, iar acțiunile au ajuns la evaluări ridicate, tot mai mulți investitori își pun semne de întrebare cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile bănci anticipează în continuare câștiguri consistente pe burse, lista pericolelor este lungă, de la corecția sectorului de inteligență artificială, până la tensiunile geopolitice sau probleme în zona creditului privat.

Piețele par totuși calme deoarece investitorii mizează pe sprijinul masiv al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat că sunt dispuse să cheltuiască consistent pentru a evita încetinirile economice sau crizele sociale.

Președintele Donald Trump a generat tenisuni geopolitice prin tarifele sale, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe care vor aduce beneficii pentru gospodăriile americane care vor solicita rambursări la începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să beneficieze de fondurile europene post-pandemie.

Investitorii nu mai au încredere în mediul economic

Investitorii români nu au încredere în economia locală, iar sentimentul a rămas profund accentuat în al patrulea trimestru din 2025 când 70% dintre investitorii români spuneau că nu au încredere în perspectivele economice ale României.

Situația nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că țara noastră continuă să se confrunte cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație uriașă. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele de inovare față de Statele Unite rămân vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în zona inteligenței artificiale.

România are nevoie de disciplină fiscală pentru stabilitate economică

Investitorii sunt supuși unui risc care poate da peste cap întregul mecanism, inflația. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combătută prin stimulente noi, dimpotrivă, cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot să alimenteze creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare pentru că inflația rămâne peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt alimentate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe.

Spre deosebire de marile economii, țara noastră are un spațiu mult mai limitat pentru stimulente fără să pună presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare. De asemenea, marile economii au capacitatea să susțină creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și la dobânzi ridicate.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri

Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB