Lecția poloneză. Cum a reușit Polonia să devină liderul economic, militar și geopolitic al Europei centrale și de Est. România se zbate în irelevanță

Deși a plecat de la un nivel egal țărilor din fostul bloc estic comunist, Polonia s-a impus treptat ca un jucător-cheie în regiune și și-a construit un brand de țară. Practic, este steaua în ascensiune a Europei de Est, spre deosebire de România, care se zbate în irelevanță. Rețeta succesului Poloniei este gândită strategic: o strategie economică de invidiat cu privatizări rapide după căderea comunismului, o forță militară care rivalează cu Germania pentru titlul de cea mai puternică armată europeană, precum și o influență geopolitică crescută pe scena internațională.

De la terapie de șoc la a 6-a economie europeană

Succesul economic al țării vecine au o cauză fundamentală, strategia dură din anii ’90. Imediat după căderea Cortinei de Fier, Varșovia și-a asumat Planul Balcerowicz, adică o terapie de șoc cu privatizări rapide și controlul inflației. În 2004, Polonia a aderat la Uniunea Europeană, beneficiind de fonduri structurale și de integrarea în piața unică cu 3 ani înaintea României.

Polonia rămâne lider regional și a fost singura țară din UE care a evitat recesiunea în criza economică globală din 2008. Are de departe cel mai mare număr de companii din Europa de Est. Estimările pentru anul 2025 indică existența a 2.846.420 de companii, dintre care 2.842.899 sunt IMM-uri, reprezentând 99,88% din total.

Niciun alt stat est-european n-a profitat mai bine de avantajele integrării în UE ca Polonia. În 20 de ani de Uniune, economia poloneză s-a dublat ca mărime, exporturile au crescut de 6 ori.

PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare a urcat de la 50% din media UE în 2004 la 80% în 2023.

Evoluția PIB-ului per capita (% din media UE):

Anul 2000: 48%

Anul 2010: 63%

Anul 2020: 76%

Prezent:  81%

(Sursa datelor: Eurostat)

O rețetă de mare succes

Polonia se clasează pe locul 6 printre cele mai mari economii ale Uniunii Europene în 2025, devansând Belgia și Suedia și rămânând în același timp cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, potrivit datelor furnizate de agenția de statistică a UE, Eurostat, la nivelul lunii august.

PIB-ul nominal al țării a atins 922,9 miliarde de euro, reprezentând 4,9% din producția economică totală a celor 27 de state membre ale UE, conform datelor furnizate de Eurostat, notează site-ul polonez TVP World.

Potrivit ZF, succesul economic al țării este rezultatul unei combinaţii remarcabile de factori care atrag investitorii internaţionali. Ţara beneficiază de cea mai mare piaţă din Europa Centrală şi de Est, cu 40 de milioane de oameni şi o forţă de muncă înalt calificată care susţine dezvoltarea sectoarelor tehnologice avansate. De altfel, unul din marile sale pariuri a fost pe digitalizare, start-upuri şi inovaţie. În prezent, țara este recunoscută ca unul din liderii europeni la digitalizare.

Polonia va intra în G20

Polonia s-a clasat imediat după Țările de Jos și înaintea Belgiei, Suediei, Irlandei și Austriei. Germania a rămas cea mai mare economie a blocului, cu un PIB de 4,47 trilioane de euro, echivalentul a 23,8% din producția totală a UE.

Se preconizează că Polonia va depăși Elveția și va deveni a 20-a cea mai mare economie din lume în 2028, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) publicat la începutul acestui an.

Polonia a devenit mai atractivă pentru investițiile mari inclusiv datorită stabilității instituționale și predictibilității oferite investitorilor internaționali, elemente considerate esențiale în dezvoltarea centrelor de date și în atragerea hyperscalerilor, adică marile companii globale de cloud și infrastructură AI.

Pe de altîă parte, la Varșovia s-a încurajat extinderea companiilor poloneze prin exporturi și investiții în afara țării, cu un sprijin guvernamental coerent. Guvernul de la Varșovia a făcut eforturi pentru a crește exporturile și a susține firmele poloneze care intră pe noi piețe prin extinderea rețelei de birouri comerciale externe.

Trebuie amintit, în context, faptul că investitorii din Polonia au cumpărat masiv afaceri în România în ultimii ani. Polonia se află acum printre primele 5 surse de investiții străine în România, potrivit Agenției Naționale pentru Investiții din România.

Comerțul bilateral dintre cele două țări a depășit 11 miliarde de euro în 2023. „Doar în anul 2023 companiile poloneze au investit în România aproape 900 milioane de euro“, a declarat Jan Majewski, Branch Director, PKO Bank Polski Varşovia, citat de ZF.

Marele aliat al lui Trump, dar și al Bruxelles-ului

Un rol proeminent îi revine Poloniei și pe planul relațiilor internaționale, ea reușind să aibă relații foarte bune atât cu Administrația Trump, cât și cu Uniunea Europeană.

Însă aici rolurile sunt împărțite. Dacă președintele conservator Karol Nawrocki este un apropiat al lui Donald Trump, fiind invitat de câteva ori în vizită oficială la Casa Albă, ultraprogresistul premier Donald Tusk menține relația cu Bruxelles-ul. De altfel, este dată deseori ca exemplu de stat de drept la Bruxelles.

Poziția sa privilegiată la Washington s-a văzut imediat. În vreme ce președintele Trump a ordonat retragerea majorității trupelor americane din România, liderul Statelor Unite a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia.

Totuși, aceste succese diplomatice nu au venit din senin. Potrivit experților în relații internaționale, Polonia are în spate o istorie de lobby exercitat la Washington. Relația privilegiată cu SUA s-a consolidat în timp prin acțiuni politice, achiziții militare sau influență în cercurile de securitate americane.

Lider pe Flancul Estic

Un alt plus strategic de imagine îi revine Varșoviei grație rolului central jucat în cadrul Inițiativei celor 3 Mări. Este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

Polonia, membră a UE şi a NATO, este unul dintre cei importanţi susţinători ai Ucrainei, remarcându-se prin eforturile sale de consolidare a Flancului Estic al NATO la granița cu războiul provocat de Federația Rusă.

În luna iulie, preşedintele Poloniei Karol Nawrocki a declarat, la summitul NATO de la Ankara, că va încerca să extindă reţeaua de conducte de combustibil a NATO până pe flancul estic al Alianţei. A abordat tranșant ceea ce oficialii militari consideră a fi una dintre cele mai mari provocări în cazul unui conflict cu Rusia,

Luptă cu Germania pentru titlul de cea mai puternică armată din Europa

Nu în ultimul rând, Varşovia a crescut miza și a trecut la nivelul următor. A combinat investiţiile masive în apărare cu un pariu pe digitalizare şi inovaţie. Ea rivalizează acum pentru titlul de cea mai puternică armată din Europa. Cele două țări au rațiuni și mecanisme diferite pentru nevoia de a-și consolida o forță militară redutabilă. Polonia, localizată pe flancul estic al NATO, a suferit una dintre cele mai rapide modernizări armate din Europa de la invazia Federației Ruse în Ucraina, în 2022.

Varșovia își consolidează forțele sale militare sub umbrela programului de înarmare SAFE. Obiectivul ei de supremație militară s-a accentuat odată cu decizia președintelui Donald Trump de a-și retrage trupele din Germania și România.

Polonia a semnat contracte de armament în valoare de 18,4 miliarde de euro într-o singură zi. În total, programul de înzestrare militară se va ridica la peste 44 miliarde de euro, cel mai mare din Europa în cadrul SAFE. Pentru a implementa acest program grandios, țara vecină urmează să înființeze 12.000 de companii autohtone.

Contractele au fost semnate cu mai multe companii poloneze, inclusiv Huta Stalowa Wola, o subsidiară a Polish Armaments Group (PGZ) deținută de stat. Ea urmează să primească cea mai mare parte a pachetului, potrivit tvpworld.com.

Un aport serios îi revine companiei locale ICEYE, care deţine şi operează cea mai mare constelaţie de sateliţi cu radare de tip SAR (synthetic-aperture radar) din lume. Aceste radare pot crea imagini de înaltă rezoluţie, chiar şi 3D, pe timp de noapte sau când Pământul este acoperit de nori. Sateliţii ICEYE sunt renumiţi pentru eficiența cu care urmăresc mişcările armatei ruse în războiul din Ucraina.

România se zbate în irelevanță

În timp ce Polonia a reușit să devină liderul economic, militar și geopolitic al Europei centrale și de Est, România se zbate în irelevanță, profund marcată de criza politică accentuată.

Astăzi se împlinesc 160 de zile de când Guvernul Bolojan a fost demis, iar un Executiv cu drepturi depline nu a fost încă instalat, după trei nominalizări de premieri ratate – Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.

Negocierile pentru susținerea Cabinetului Luca Niculescu sunt în toi, iar un deznodământ este așteptat abia după 15 octombrie, data la care premierul desemnat ar urma să depună în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare.

Pe de altă parte, spre deosebire de Polonia, România nu are relevanță economică sau strategică și nu are niciun proiect național de anvergură. Conform datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai slabă evoluție a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană.

„Rețeta Bolojan” ne-a trimis la polul opus față de tendința europeană, PIB-ul fiind, în trimestrul al doilea din 2026, cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

PIB-ul României a scăzut cu 1,6% în termeni reali în primul semestru din 2026. În prețuri curente, acesta a ajuns la 1,023 trilioane de lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Cele mai mari scăderi au fost în comerț, transport, hoteluri și restaurante, cu 3,9%.

Industria a coborât cu 2,9%, iar informațiile și comunicațiile cu 3,5%. Sectorul imobiliar a scăzut cu 4,5%, iar administrația publică, educația și sănătatea cu 1,7%.