Marea Cuponiadă, mica țeapă. Parlamentul a votat pe șest ca proprietatea a 5 milioane de români să fie pierdută. Miza este de 100 milioane euro
În anii ’90, milioane de români au primit cupoane care s-au transformat în acțiuni la fonduri de investiții (SIF-uri) și la companii listate la bursă. O lege votată discret în decembrie 2025 și promulgată de președintele Nicușor Dan pune 5 milioane de români în situația de a pierde proprietatea cupoanelor. Valoarea totală a acțiunilor din Marea Cuponiadă este considerată o „informație confidențială”.
UPDATE ORA 14.30. Gabriel Andronache, liderul grupului PNL din Camera Deputaților, a declarat că va depune, luni, un proiect prin care să modifice legea PSD prin care 5 milioane de români pot pierde acțiunile din Marea Cuponiadă și banii care le-ar putea reveni ca despăgubire, relatează Hotnews.
Miză de minim 100 milioane de euro. „Dreptul de proprietate” a devenit „drept de creanță”
Site-ul de investigații Snoop a aflat că miza acestor cupoane este de cel puțin 100 de milioane de euro. Astfel, un email descoperit de jurnaliștii citați, trimis de la reprezentantul industriei către Comisia Economică din Camera Deputaților, a făcut ca legea să modifice „dreptul de proprietate” în „drept de creanță”.
ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
- Argumentul juridic al inițiatorilor legii este că atunci când valoarea nominală a acțiunilor este „consolidată” – mai multe acțiuni mici sunt transformate în una mai mare -, resturile rezultate (fracțiuni de acțiuni) nu ar trebui să mai fie tratate ca proprietate, ci doar ca un drept de a primi bani.
- Amendamentul votat în decembrie 2025 poate afecta minim 5 milioane de români care dețin acțiuni primite prin „Marea Cuponiadă”.
O parte din oamenii care au primit acțiuni la „Marea Cuponiadă” le-au vândut, arată nenumăratele anunțuri din presa anilor 90. Însă, peste 5 milioane de persoane le dețin în continuare, conform informațiilor obținute de publicația menționată din multiple surse.
Parlamentul a votat legea fără să știe câți români vor fi afectați
- După anii 2000 subiectul aproape a dispărut complet. Până de curând, când tema a revenit în Parlament. Un amendament introdus de PSD într-o lege care a fost votată în luna decembrie 2025 schimbă lucrurile din temelii.
- Primul efect ar putea fi dispariția acțiunilor sau a unor părți din aceste acțiuni. Parlamentul a votat legea fără măcar să știe câte persoane sunt în această situație sau să existe o evaluare privind valoarea acestor acțiuni.
- Această lege vizează toate SIF-uri și companiile listate la bursă și toți acționarii acestor entități,.
- Nici inițiatorul legii, nici comisiile care au aprobat legea, nici Parlamentul și Administrația Prezidențială nu au prezentat analize sau evaluări despre impactul social al proiectului legislativ.
Actorii importanți menționați recunosc, în răspunsurile oficiale transmise redacției Snoop, că nu știu câte persoane sunt vizate de lege și care este impactul asupra pieței.
În prezent, există 5 SIF-uri care le gestionează: Lion Capital (SIF1), Evergent Investments (SIF2), Transilvania Investments (SIF3), Longshield Investment Group (SIF4) și Infinity Capital (SIF5).
Mulți români nu au mai făcut nimic cu ele: nu au ridicat dividende, nu le-au vândut și nici măcar nu au verificat dacă mai există. Însă, dacă o parte din cei 5 milioane de deținători de cupoane au murit, cel mai probabil acțiunile au fost moștenite.
Amendament a fost depus de PSD, dar a fost scris de Fondurile de investiții
De notat că proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat pe data de 4 septembrie 2025. În expunerea de motive nu se spune un cuvânt despre acțiunile deținute de cetățeni încă din anii ‘90.
Oficial, proiectul urmărea îndeplinirea unui jalon în procesul de aderare la OCDE. Mai concret, viza punctul unic de acces la nivel european, în care publicul să poată consulta într-un singur loc informații despre servicii financiare, piețe de capital și date privind sustenabilitatea companiilor. Sistemul este cunoscut la nivel european sub denumirea de ESAP.
Proiectul a ajuns rapid în Camera Deputaților. Fiind un jalon OCDE, a fost tratat în regim de urgență. Comisia Europeană a avertizat, în luna septembrie 2025, că România intră sub procedura de infringement deoarece nu a aprobat Directiva ESAP până în iulie 2025, așa cum era prevăzut.
Oficial, amendamentul este depus de Costel Neculai Dunavă (PSD), președintele Comisiei Camerei. În realitate, textul este scris de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAP).
AUTORUL RECOMANDĂ