Cum s-ar fi putut masca mita de 450.000 de euro din cazul Waldervar Energy: Martor: „Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”

Un contract de comision despre care procurorii susțin că nu reflecta o prestație reală ar fi fost instrumentul prin care suma de 450.000 de euro urma să fie transferată într-un presupus circuit al mitei, arată motivarea Tribunalului București, consultată de Mediafax. DNA susține că societatea prin care urma să fie făcută plata nici măcar nu avea inițial codul CAEN necesar, acesta fiind obținut ulterior pentru a da aparență de legalitate acestei operațiuni.

Acest dosar îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Compania deținută de un om de afaceri și a avut un salt financiar uriaș în ultima vreme.

Potrivit documentelor prezentate de Mediafax în exclusivitate, DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți 450.000 de euro plus TVA, suma aceasta reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Procurorii susțin că Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers.

Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Dragomir este cercetat pentru complicitate la luare de mită. De asemenea, pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.

Contractul are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. Proiectul fusese prezentat de companie ca cel mai mare proiect aflat atunci în construcție în România.

Motivarea Tribunalului București oferă detalii suplimentare despre modul în care, potrivit acuzării, cei 450.000 de euro ar fi trebuit să capete forma unei plăți comerciale aparent legitime.

Contractul ce ar fi trebuit să dea aparență de legalitate plății

Astfel, în fața Tribunalului București, procurorul DNA a susținut că operațiunile comerciale ar fi fost folosite pentru mascarea presupusei mite.

Acuzarea susține că mecanismul ar fi funcționat prin intermediari și printr-un draft de contract de comision încheiat prin Smart Green Design.

DNA a arătat că societatea nu ar fi avut, la momentul inițial, codul CAEN necesar pentru activitatea prevăzută în contract.

Ulterior, codul CAEN ar fi fost obținut, conform procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate.

DNA a mai spus că unul dintre participanții la mecanism și-ar fi dat seama că documentul nu corespundea realității și că rolul său ar fi fost doar acela de a masca presupusa mită.

Mediafax mai scrie că, în fața instanței a fost citată declarația lui Adrian Frățean, care a susținut că suma prevăzută în draftul contractului nu reprezenta bani pe care Waldevar Energy îi datora Smart Green Design pentru o prestație efectivă.

„Acești 450.000 euro menționați în draftul de contract la care am făcut referire nu erau bani care să fie solicitați sau datorați de către Waldevar Energy SRL către Smart Green Design”, se arată în declarația redată în motivare.

Frățean a mai susținut că nu recomandase în mod special Waldevar și că suma respectivă nu îi era destinată lui. Potrivit spuselor sale, din discuțiile purtate cu Gregor Hudohmet ar fi înțeles că cei 450.000 de euro erau pentru acesta.

Totodată, alt fragment al declarației descrie ceea ce procurorii consideră că ar fi fost soluția pentru transmiterea ulterioară a banilor.

Frățean a declarat: „Regret că nu am refuzat de prima dată propunerea lui Gregor Hudohmet de a intermedia facturarea acestui contract”.

Potrivit declarației sale, Hudohmet i-ar fi spus să nu își facă griji, deoarece urma să fie găsită o variantă pentru ca banii să fie transferați mai departe.

„Gregor Hudohmet mi-a spus să stau liniștit că nu este nicio problemă, în sensul că vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii de la Smart Green Design”, arată motivarea.

Procurorul DNA a spus că aceste declarații trebuie coroborate cu celelalte probe administrate în dosar, chiar și cu înregistrările ambientale realizate în cursul anchetei.

Ce spune DNA

Procurorii au mai argumentat în instanță că presupusul mecanism ar fi fost construit întocmai pentru a ascunde natura reală a plății.

DNA este, deci, de părere căfolosirea unor intermediari și a unor documente comerciale ar fi permis prezentarea celor 450.000 de euro drept o plată legitimă.

Procurorul a mai spus că accesul persoanelor investigate la resurse financiare și pozițiile de decizie ocupate în companii puteau crea riscul influențării unor angajați sau parteneri comerciali.

DNA a invocat și posibilitatea construirii unor justificări formale pentru plăți, astfel încât acestea să fie armonizate ulterior cu documentele comerciale existente.

Cazul a produs reacții rapide și la nivelul grupului sloven GEN-I, iar compania a transmis public că are toleranță zero față de corupție și orice conduită ilegală.

De precizat este faptul că, Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acuzațiile formulate de DNA și declarațiile reproduse în motivarea Tribunalului București nu reprezintă constatări definitive privind vinovăția celor doi.