Traseul șpăgii: cum au „mers” banii în dosarul în dosarul Waldevar Energy. Poziția DNA, în cazul mitei de 450.000 de euro

Mita dintre companii nu rămâne numai o problemă între oamenii de afaceri implicați. Costurile ascunse ale corupției pot fi recuperate ulterior prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau reducerea calității lucrărilor, iar efectele ajung în final la cetățeni, acesta este argumentul formulat de DNA în dosarul privind presupusa mită de 450.000 de euro dintr-un proiect energetic de la Gheorgheni, potrivit motivării Tribunalului București consultate de Mediafax.

Documentele din anchetă indică faptul că fenomenul corupției din mediul privat nu ar trebui tratat mai blând doar pentru că nu este implicat un funcționar public, este poziția susținută de DNA în dosarul intens mediatizat, privind o presupusă mită de 450.000 de euro la Waldevar Energy. Compania îi aparține omului de afaceri Leon-Ion Arhire și a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă.

FLASH NEWS Cum s-ar fi putut masca mita de 450.000 de euro din cazul Waldervar Energy: Martor: „Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”

19:30

REACȚIE Simion sare în apărarea lui Bolojan, după informațiile că premierul demis ar fi fost chemat la DNA Iași: „Este trecut prin malaxorul Justiției, care nu trebuie folosită pentru reglarea raporturilor politice”

19:19

Procurorii au mai argumentat în fața instanței Tribunalului București că mita dintre companii poate produce efecte ce depășesc relația dintre cei implicați: costurile ascunse pot fi recuperate prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau lucrări de calitate redusă, iar consecințele pot să ajungă, în final, la cetățeni.

Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Proprietarul Waldevar Energy, Leon-Ion Arhire, este un ”element-cheie” în anchetă.

DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți suma de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Cristian Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers, conform procurorilor.

Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi. Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. Acuzațiile au fost făcute publice pe 27 septembrie de către DNA.

Contractul are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. În luna august, compania prezenta investiția drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Contractul EPC fusese semnat chiar de Gregor Hudohmet și Cristian Dragomir.

Motivarea Tribunalului București indică faptul că dezbaterea privind arestarea celor doi a depășit însă mecanismul concret al presupusei mite. Procurorul a insistat asupra efectelor pe care asemenea practici le-ar putea avea asupra mediului economic atunci când apar între companii private, îndeosebi într-un domeniu strategic precum energia.

Poziția DNA

Procurorul a spus că faptul că presupusa faptă s-ar fi produs între agenți economici privați nu înseamnă că efectele sale rămân în interiorul relației comerciale.

Procurorul a arătat că dosarul privește agenți economici importanți, ce activează într-un sector strategic, iar suma despre care DNA susține că ar fi fost solicitată drept mită este de aproape jumătate de milion de euro.

Acuzarea este, deci, de părere că asemenea practici pot afecta nu doar companiile implicate, ci și concurența dintre firme și regulile după care funcționează piața.

„Atunci când un agent economic folosește corupția pentru a obține avantaje, consecințele depășesc simpla încălcare a legii penale, afectând mediul social și economic și egalitatea agenților economici în fața legii”, a susținut procurorul în fața Tribunalului.
De asemenea, DNA a avertizat și asupra efectului de percepție: dacă astfel de cazuri ar fi tratate mai puțin sever doar pentru că apar în mediul privat, s-ar putea da impresia că anumite practici sunt tolerate atunci când sunt folosite de companii.

DNA mai susține că efectele unei mite între companii nu se opresc la momentul în care banii sunt plătiți. O asemenea sumă devine, conform procurorilor, un cost ascuns pe care firma va încerca ulterior să îl recupereze din activitatea sa.

Recuperarea s-ar putea face prin reducerea calității lucrărilor, folosirea unor materiale mai ieftine sau prin majorarea artificială a prețurilor facturate.

„Un agent economic angrenat în circuitul acesta al mitei, în mod evident își va recupera acele costuri ascunse, reducând calitatea lucrărilor, a materialelor folosite, mărind artificial prețurile facturate”, a susținut procurorul în fața instanței.

Totodată, procurorul a afirmat, în fața instanței, că diminuarea calității unor lucrări sau materiale poate ajunge, în anumite situații, să afecteze „viața, sănătatea și siguranța cetățenilor”, mai arată sursa citată.

De precizat este că, Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Argumentele DNA prezentate în cadrul procedurii privind măsurile preventive reprezintă poziția acuzării și nu constatări definitive în ce privește vinovăția celor doi.