ORA de vară: de ce a fost inventată, cine a introdus-o și cum ne afectează astăzi

Trecerea la ora de vară și la ora de iarnă a devenit o rutină în zeci de țări, însă puțini știu de unde a pornit totul. Ideea a fost creată pentru a economisi energie și pentru a folosi mai eficient lumina naturală, dar după mai bine de un secol, efectele sale sunt tot mai contestate. 

Cine a inventat ora de vară

Conceptul îi este atribuit omului de știință Benjamin Franklin, care, în 1784, a publicat un eseu în The Journal of Paris, sugerând că oamenii ar trebui să se trezească mai devreme vara „pentru a economisi lumânări”. Totuși, prima aplicare oficială a orei de vară a avut loc mult mai târziu, în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, în timpul Primului Război Mondial, cu scopul de a reduce consumul de combustibil. Măsura a fost preluată imediat de Marea Britanie și de alte state europene.

Cum s-a răspândit în lume

După război, multe țări au renunțat la sistem, dar acesta a revenit în Al Doilea Război Mondial, tot din motive de economie. În Statele Unite, ora de vară a fost introdusă în anul 1918 și reglementată definitiv prin Uniform Time Act din 1966.

Astăzi, potrivit Time and date, aproximativ 70 de țări folosesc ora de vară, în timp ce alte state, printre care China, Japonia, Rusia și Islanda au renunțat complet la ea.

Ora de vară în România

România a introdus oficial ora de vară în 1932, între prima duminică din aprilie și prima duminică din octombrie. Măsura a fost suspendată în anii ’40 și reintrodusă în 1979, în plin regim comunist, pentru a economisi energie.

Din 1997, țara noastră este aliniată la reglementările Uniunii Europene. Ora de vară începe în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie.

De ce se schimbă ora

Scopul inițial era clar: economisirea energiei. Însă studiile recente arată că beneficiile sunt minime, în timp ce efectele asupra sănătății pot fi semnificative.

Schimbarea orei are efecte vizibile asupra organismului, chiar dacă diferența este de doar 60 de minute. Medicii au avertizat că riscul de infarct miocardic poate crește cu până la 29%, iar corpul uman resimte o perturbare a ritmului biologic. De asemenea, și ritmul cardiac este afectat, iar pe termen lung, schimbarea repetată a orei poate contribui la scăderea productivității, la oboseală cronică și schimbări de dispoziție.

Surse foto:  Mediafax foto / Profimedia

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Comisia Europeană nu renunță la ideea de a fi DESFIINȚATĂ schimbarea orei de vară și de iarnă. „Ne face rău și nu mai genereză economii de energie”
• Ora de iarnă 2025 | Când dăm ceasurile cu o oră înapoi. Lista țărilor care au renunțat la schimbare. Ce se întâmplă în România