În urmă cu zece sau cincisprezece ani, dacă președintele ucrainean ar fi fost dat afară de la Casa Albă pe fondul unui scandal, probabil că ar fi fost sfârșitul carierei sale. În lumea agitată a politicii ucrainene, rămășițele credibilității sale ar fi fost rapid distruse de rivali și de mass-media controlată de oligarhi.
Războiul a schimbat peisajul politic al Ucrainei.
Konstantin Skorkin notează pentru Carnegie Endowment for International Peace că presiunea de la Washington este văzută de ucraineni ca un atac la suveranitatea țării lor – mai ales că pretențiile SUA au început să sune mult prea asemănător cu cererile președintelui rus Vladimir Putin.
„Poziția lui Zelenski este întărită și mai mult de faptul că nici noua administrație americană, nici Kremlinul nu au un candidat alternativ preferat în Ucraina.
În urma discuției televizate de la Casa Albă, parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a adoptat o rezoluție prin care își exprimă sprijinul pentru Zelenski.
Chiar și Petro Poroșenko, predecesorul lui Zelenski și rivalul declarat, care tocmai fusese supus unor sancțiunilor stricte în Ucraina, a declarat public că nu îl va critica pe Zelenski pentru conflictul său cu Trump și a cerut unitate”, scrie Skorkin, jurnalist și cercetător independent care studiază istoria politică a Donbasului, publicând articole în Foreign Affairs, The Moscow Times sau Republic.
Inevitabil, punctează Konstantin Skorkin, au existat voci care îl criticau pe președintele Zelenski, spunând că egocentrismul său a pus în pericol interesele naționale ale Ucrainei.
Atât timp cât războiul va continua, doar cele mai marginale figuri ar îndrăzni să propună o alternativă în speranța de a atrage atenția lui Trump cu retorica lor agresivă.
„Printre acestea se află fostul consilier prezidențial Oleksiy Arestovych, care a fugit în străinătate pentru a evita acuzațiile penale și a fost deschis cu privire la propriile ambiții prezidențiale, dar și fostul deputat parlamentar Oleksandr Dubinsky, care se află în arest preventiv.
Oleksiy Arestovych | Foto – Profimedia Images
Oleksandr Dubinsky | Foto – Profimedia Images
Cei mai mulți ucraineni au interpretat întâlnirea tensionată de la Casa Albă drept o luptă între un Zelenski care a apărat cu fermitate interesele Ucrainei și un Donald Trump care a repetat narațiuni suspect de asemănătoare cu propaganda de la Kremlin.
Ceea ce a spus Trump s-ar putea să rezoneze cu unii ucraineni, dar aceștia sunt departe de a fi majoritari. Pentru majoritatea ucrainenilor, a-l vedea pe președintele lor certat de Donald Trump și de vicepreședintele Vance nu a făcut decât să întărească, mai degrabă decât să submineze, popularitatea lui Zelenski”, consideră Konstantin Skorkin.
Volodimir Zelenski și Donald Trump | Foto – Profimedia Images
Un alt factor care susține unitatea politică a Ucrainei este lipsa unei alternative clare la Zelenski, explică Skorkin în analiza sa. Echipa lui Donald Trump nu este mulțumită de actualul lider ucrainean, dar, la Washington, nu există un favorit evident printre adversarii săi.
„Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție, nu se bucură de bunăvoință în rândul republicanilor.
Petro Poroșenko | Foto – Profimedia Images
Fostul prim-ministru Iulia Timoșenko, în ciuda tuturor eforturilor sale de a stabili contacte cu noua administrație de la Casa Albă, nu se poate lăuda că are sprijinul SUA și este privită, în mare măsură, ca o figură din trecut.
Iulia Timoșenko | Foto – Profimedia Images
În ceea ce privește alți politicieni ucraineni, numele lor sunt complet necunoscute în afara țării lor.
Nici Kremlinul nu are un candidat rival preferat. Nu există înțelegere între Vladimir Putin și Zelenski, iar Moscova l-ar dori îndepărtat de la conducerea Ucrainei, dar nu are nicio alternativă.
Vechea tabără pro-rusă din Ucraina a fost decimată și este imposibil ca noi reprezentanți ai acestui contingent să apară în timp ce țara este în război cu Rusia”, mai scrie Konstantin Skorkin în analiza sa.
Mai devreme sau mai târziu, este probabil ca în Ucraina să apară o forță politică similară partidului de guvernământ al Georgiei — Visul Georgian —, combinând aspirațiile pro-europene cu dorința de a face compromisuri cu Moscova. Dar, din nou, o astfel de forță politică nu va putea câștiga niciun fel de punct de sprijin până când nu va fi încheiat războiul.
„Abordarea cinică a lui Donald Trump față de politica externă poate permite Washingtonului să-și dicteze în mod deschis voința lui Kiev, dar îi oferă și lui Zelenski anumite avantaje. Pentru început, permite echipei președintelui ucrainean să se ocupe de politica internă așa cum crede de cuviință.
Mantra Kremlinului potrivit căreia Ucraina este condusă direct de americani a fost, din nou, expusă ca fiind cât se poate de departe de realitate.
Chiar dacă depinde în mare măsură de ajutorul SUA, elita ucraineană încearcă să-și păstreze puterea pur și simplu de dragul propriei supraviețuiri. Atât guvernul, cât și opoziția din Ucraina înțeleg că, cedând la presiunea de a organiza alegeri dubioase în timpul războiului, ar putea să-și sacrifice propriul viitor”, avertizează Konstantin Skorkin.
Desigur, mai scrie Konstantin Skorkin, Washingtonul nu duce lipsă de pârghii. Ar putea, de exemplu, să condiționeze reluarea ajutorului SUA de faptul că Zelenski este de acord să nu candideze la viitoarele alegeri.
„Însuși președintele ucrainean a recunoscut această posibilitate – spunând «Pot fi schimbat pentru NATO» -, arătând clar că plecarea sa va depinde de garanții serioase din partea Occidentului. Deocamdată, însă, un scenariu atât de radical nu pare inevitabil.
Dar asta va necesita și mai mult efort din partea țării epuizate, precum și noi măsuri nepopulare din partea guvernului ucrainean, cum ar fi ridicarea interdicției de recrutare a tinerilor de 18-25 de ani, care – împotriva dorințelor aliaților occidentali – au fost cruțați până acum.
Confruntat cu astfel de perspective, echilibrul se poate schimba între cei care doresc să continue rezistența țării și cei care caută o pace imediată, care va amenința consensul intern pe care se bazează acum Zelenski”, încheie cercetătorul Konstatin Skorkin analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Citește și: