Piramidele nu sunt nici pe departe cele mai vechi temple din lume. Un complex religios din Turcia a fost ridicat cu 6000 de ani inaintea celor egiptene
Piramidele din Egipt au manifestat dintotdeauna o fascinație incontestabilă, ca mărturii ale unei lumi ce stă la baza civilizației moderne, însă un nou templu descoperit în Turcia intrigă argeologii întrucât a fost construit cu mii de ani înaintea Marii Piramide din Giza, dar și a templului Stonehenge.
Templul Göbekli Tepe, aflat în sud-estul Anatoliei, în apropierea graniţei cu Siria, este considerat cea mai veche structură megalitică descoperită până acum, notează Cambridge University Press.
O parte a construcției a fost ridicată în urmă cu 11.600 de ani, iar unele incinte din cadrul templului au o vechime de 10.500 de ani. Spre marea surprindere a arheologilor, construcția templului Göbekli Tepe s-a întins pe perioadă de 1.000 de ani.
Una dintre cele mai vechi construcții religioase din istoria omenirii
Se presupune că acest sanctuar a fost ridicat în era Neoliticului timpuriu de un trib de vânători, în mileniul 10 î.Hr. Potrivit arheologilor, templul ar putea fi una dintre cele mai vechi construcții religioase din istoria omenirii, ridicat înaintea Piramidei Giza (2560 î.Hr) și chiar a monumentului Stonehenge (3000 şi 1520 î.Hr).
În 2017, săpăturile au scost la iveală că templul Göbekli Tepe cuprinde o suprafață de 9 hectare, unde sunt îngropate 200 de obeliscuri și alte 20 de temple mai mici.
Lucrările arheologice au început în 1995, sub conducerea Direcţiei Muzeului Şanlıurfa şi sub supravegherea arheologilor Harald Hauptmann şi Klaus Schmidt, de la Institutul German de Arheologie.
Templul este alcătuit din mai multe incinte circulare cu zeci de stâlpi din calcar, unii măsoară peste 5 metri înălţime şi cântăresc între 40 și 60 de tone fiecare.
Populația care a ridicat templul ar fi avut cunoștințe de astronomie
Coloanele templului sunt decorate cu sculpturi în piatră, picturi abstracte și anumite inscripții.
De-a lungul sitului au fost găsite artefacte din oase de animale, dar şi fragmente ale unor cranii umane cu incizii, ce sugerează că ar fi fost parte dintr-un cult al craniului, larg răspândit în neolitic.
De asemenea, există indicii că tribul de vânători care a ridicat această structură ar fi avut și cunoștințe de astronomie.
”Multe picturi rupestre și artefacte din Paleolitic cu simboluri similare, reprezentând animale, sugerează faptul că astronomia este cu adevărat o ocupație foarte veche”, a declarat unul dintre cercetători pentru The Telegraph.
„Göbekli Tepe ar putea rescrie povestea civilizației”
Cel care a făcut remacabila descoperire de la Göbekli Tepe este arheologul german Klaus Schmidt care a scos la iveală 20 de incinte circulare, cea mai mare de 20 de metri în diametru.
”În centrul fiecărei instalații există doi stâlpi monumentali, înconjurați de incinte și pereți, prezentând mai mulți stâlpi în configurațiile respective.”, a declarat Klaus Schmidt.
Schmidt ajunsese la concluzia că ”Göbekli Tepe ar putea rescrie povestea civilizației” și că situl era un centru ritualic, mai degrabă decât o așezare.
Dacă Göbekli Tepe chiar a reprezentat un lăcaș de cult, acest aspect ar schimba istoria cu privire la începuturile civilizației umane, întrucât ar dovedi că organizarea ritualică și socială a apărut, de fapt, înaintea agriculturii.
FOTO: Profimedia
Recomandarea autorului:
- Oamenii de știință afirmă că au descoperit rămășițele celebrului muschetar D’Artagnan, mort acum aproximativ 350 de ani
- Descoperire remarcabilă făcută de oamenii de știință. Medicament pentru Parkinson obținut din sticle de plastic
- Misterul unei comori vechi de 3.000 de ani din Spania: două dintre obiecte au fost realizate din fier de meteorit