Povestea coifului de la Coțofenești: istoria tezaurului de aur
Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase obiecte ale patrimoniului românesc. Realizat din aur masiv și vechi de peste 2.500 de ani, artefactul are o istorie care începe întâmplător, într-un sat din Prahova.
Descoperirea întâmplătoare din Prahova
Coiful a fost descoperit întâmplător de un copil care păștea vitele, în anul 1929, în localitatea Coțofenești, județul Prahova. Obiectul era îngropat în pământ și a fost scos la lumină accidental, fără să existe inițial conștientizarea valorii sale reale.
„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, povestea Ernest Târnoveanu, în anul 2020.
Conform unui documentar TVR, părinții copilului au dus coiful la un negustor din Ploiești care a plătit în schimbul acestuia suma de 30.000 de lei. Negustorul Jean Marinescu a donat coiful Muzeului național de Antichități, de unde a ajuns la Muzeul Național de Istorie.
Ulterior, descoperirea a atras atenția specialiștilor, iar piesa a intrat în circuitul oficial al patrimoniului. A fost identificată rapid ca fiind un artefact de origine geto-dacică, datat în secolele V–IV î.Hr.
Un obiect unic: aur masiv și simboluri puternice
Coiful de la Coțofenești este realizat aproape integral din aur și impresionează prin detalii. Nu este doar o piesă de protecție, ci un obiect ceremonial, cel mai probabil purtat de un lider local sau un personaj cu statut religios.
Datorită simbolurilor care, potrivit specialiștilor, reflectă credințele și structura socială a lumii geto-dacice, coiful este unic în Europa.
După descoperire, coiful a fost restaurat și studiat, apoi a ajuns în colecțiile muzeale din România, unde a devenit una dintre piesele centrale ale patrimoniului național.
De-a lungul timpului, a fost expus și în străinătate, în cadrul unor expoziții dedicate civilizației dacice. Astfel a ajuns și la Muzeul Drents din Assen, unde a fost furat în 2025 și recuperat în 2026.