Republica Moldova e pe cale să reușească unde România a eșuat. Reforma administrativ-teritorială. Dispar 32 de consilii raionale și rămân doar trei regiuni

Republica Moldova face reforma pe care o evită politicienii români. Cele 32 de consilii raionale din țara vecină urmează să fie lichidate în cadrul reformei administraţiei publice locale, iar din 2027, după următorul scrutin local, nivelul II al administraţiei va fi reprezentat de trei consilii regionale, cu sediile la Bălţi, Chişinău şi Cahul. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă.

Republica Moldova renunță la sistemul administrativ moștenit din perioada sovietică

Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile.

• Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că cele 32 de raioane vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi.
• În România, însă, o reformă administrativ-teritorială de asemenea amploare ar fi mai dificil de pus în practică. În țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare și ce atribuții administrative ar primi acestea.

Din raioane, în regiuni

Prima schimbare anunțată de Guvernul de la Chișinău este ca unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi denumite regiuni.

„Crearea regiunilor este o etapă necesară în modernizarea R. Moldova – reducem numărul, birocrația și atribuțiile acestora. Mandatul regiunilor va fi unul restrâns, axat pe susținerea dezvoltării regionale și a cooperării între primării. Autoritățile regionale vor analiza prioritățile din aria geografică corespunzătoare și le vor sintetiza într-un plan de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare și regionale. Ele vor pregăti și implementa aceste proiecte împreună cu primăriile și vor oferi, la solicitare, asistență pentru proiectele locale ale primăriilor”, se arată în conceptul Guvernului de la Chișinău.

De asemenea, noile regiuni vor funcționa ca „parteneri-cheie și promotori direcți” în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră.

„Serviciile prestate de actualele raioane nu vor fi transferate la sediul regiunilor, dimpotrivă – serviciile, ghișeele, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării sau de structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți. Regiunile vor planifica investițiile regionale și vor iniția proiecte”, notează sursa citată.

3 regiuni, 3 municipii de nivelul al doilea și UTAG

A doua schimbare este ca cele 32 de raioane vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud și municipiul Taraclia.

Regiunile Nord, Centru și Sud vor reuni teritoriile a 31 de raioane, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat prin constituirea municipiului Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea distincte.

De asemenea, Guvernul de la Chișinău precizează că UTA Găgăuzia își va păstra nivelul special de administrare prevăzut de legislație. Delimitarea noilor regiuni va urma, în linii generale, configurația actualelor regiuni de dezvoltare, cu două excepții: raionul Taraclia și municipiul Bălți.

„Constituirea municipiului Taraclia ca unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea ține seama de particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”, se explică în concept.

Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de locuitori. Președinții regiunilor vor fi aleși de consiliile regionale, din rândul consilierilor. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii, conform pragurilor prevăzute de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

• Regiunea Nord va cuprinde teritoriile a unsprezece raioane actuale: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514.105 de locuitori. Sediul autorităților regionale respective este prevăzut în municipiu Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea și nu va face parte din Regiunea Nord. Populația și bugetul municipiului vor rămâne separate de cele ale regiunii.
• Regiunea Centru va cuprinde teritoriile a treisprezece raioane actuale: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni și va avea 670.088 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Chișinău. Municipiul Chișinău nu este inclus în teritoriul, populația și bugetul regiunii.
• Regiunea Sud va cuprinde teritoriile a șapte raioane actuale: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280.237 de locuitori. Sediul autorității regionale este prevăzut în municipiul Cahul.
• Raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Legea va stabili modul în care vor fi reprezentate localitățile din actualul raion, cum vor fi exercitate competențele de autoritate publică locală de nivelul al doilea și cum va fi asigurată finanțarea municipiului.
• Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni.

Avertismentul experților

Experții din Republica Moldova avertizează că reforma administrativ-teritorială poate genera nemulțumiri. Un exemplu este Taraclia, care, cu aproximativ 20.000 de locuitori, ar urma să aibă statut special, în timp ce Ungheni, cu circa 40.000, nu ar avea un statut similar. Nici Bălți, care ar fi trebuit să aibă o lege specială, nu o are.

O altă problemă invocată este mutarea puterii politice locale către noile centre de putere. În plus, reforma poate fi exploatată de propaganda rusă pentru a prezenta reforma ca măsură impusă de Bruxelles.

Experții avertizează și asupra riscului repetării experienței județelor, abandonate după revenirea Partidului Comunist la putere în 2002.

292 de primării după alegerile din 2027

Amintim că, la finalul primei etape a reformei administrativ-teritoriale, autoritățile au anunțat că 561 de primării, sau 63%, au încheiat cu succes procesul de amalgamare voluntară până la 31 august.

VEZI AICI: Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 „județe”

În septembrie, a fost inițiată faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități.

Opoziția critică reforma

Reforma, anunțată de premierul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, pe 1 octombrie, a fost criticată, în dimineața zilei următoare, de liderul PSRM, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Acesta a acuzat partidul puterii că vrea să reorganizeze Moldova în „trei regiuni în locul celor 32 de raioane” și să „lichideze satele mici”: „Acest lucru contravine Constituției și principiilor autonomiei locale”, a declarat Dodon.

Tot pe 2 octombrie, la începutul ședinței plenare, deputatul socialist Dorin Pavaloi a propus audierea secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, în legătură cu reforma. Deputatul a invocat articolul 110 din Constituție și a cerut explicații privind respectarea acestuia: „Să răspundă dacă conștientizează că se încalcă articolul 110 din Constituție, unde clar se spune că în Republica Moldova avem sate, orașe, comune și raioane”. Propunerea nu a fost inclusă pe ordinea de zi, după ce majoritatea PAS nu a susținut-o.

Articolul 110 din Constituție prevede, într-adevăr, că teritoriul Republicii Moldova este organizat în sate, orașe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, în timp ce articolul 113, din legea supremă, reglementează consiliul raional.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, a precizat că propunerea „nu contravine articolului 110”, iar „reforma nu desființează nivelul II al administrației publice locale”.

„Noile unități vor avea consilii alese direct de cetățeni, la fel ca actualele consilii raionale. Sunt, așadar, unități administrativ-teritoriale de nivelul II, așa cum prevede Constituția. Tocmai pentru că nivelul II este prevăzut în Legea fundamentală, Guvernul a ales să-l transforme, nu să-l elimine”, a declarat Dumitru Ciorici pentru NewsMaker.

Țara vecină a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, în urma căreia raioanele de atunci au fost transformate în nouă județe și municipiul Chișinău – în total, 10 unități administrative de nivelul al doilea.

Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001, odată cu preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor (PCRM), a fost adoptată o nouă lege prin care acest sistem a fost desființat, iar Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.

Reforma în care toate guvernările și-au rupt dinții

Republica Moldova unește primării. România încă încearcă să facă economie în aceeași hartă administrativă trasată de Nicolae Ceaușescu în 1968. În peste trei decenii de democrație, nimeni nu a reușit să o schimbe, în ciuda promisiunilor repetate.

După prima tentativa în perioada Guvernului Năstase, tema a revenit în 2011, când Traian Băsescu și Guvernul Boc au propus reducerea județelor la opt structurii teritoriale. Proiectul s-a lovit de opoziția politică și de disputele care vizau delimitarea noilor regiuni.

În 2013, Guvernul Ponta a reluat regionalizarea, însă conflictele privind capitalele regiunilor, împărțirea puterii locale și necesitatea modificării Constituției au blocat din nou reforma.