Robert Turcescu povestește despre episodul când îl critica pe Călin Georgescu „După ce s-au anulat alegerile am dat filmul înapoi și am început să ascult tot ce spusese Georgescu. Mi-am dat seama că a avut dreptate!”
Întrebat de moderatorul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” care este explicația atitudinii critice pe care o avea față de Călin Georgescu în 2022, omul alături de care a scris cartea „Până la capăt”și pentru care a fost la protestul AUR de weekend-ul trecut, jurnalistul Robert Turcescu a recunoscut că este conștient de faptul că l-a subestimat și a menționat că nu l-a votat. Robert Turcescu a povestit că nu a avut încredere în ceea ce spunea Călin Georgescu până în momentul în care s-au anulat alegerile. Jurnalistul a relatat că acela a fost momentul când s-a declanșat ceva ce l-a făcut să asculte discursurile fostului candidat la prezidențiale din campania electorală. Jurnalistul susține că multe dintre ideile lui Călin Georgescu i s-au părut realiste și nu le mai vedea ca pe niște fantasmagorii, pentru că multe dintre acestea deja se întâmplau. Urmărește întreaga emisiune aici.
Turcescu povestește că scenariile prezentate de Călin Georgescu în campania electorală i se păreau nerealiste
Robert Turcescu a povestit că, în perioada în care Călin Georgescu vorbea despre existența unui sistem ocult, a unei structuri care controlează lucrurile și limitează uneori libertățile individuale, nu a luat în serios afirmațiile acestuia.
Jurnalistul a explicat că, la vremea respectivă, considera că astfel de lucruri nu se puteau întâmpla într-o țară europeană și că realitatea descrisă de fostul candidat la prezidențiale părea mai degrabă specifică altor state. Turcescu a adăugat că pandemia a contribuit la apariția unor semne de întrebare în rândul său și al altor oameni, care încă trăiau într-un soi de iluzie colectivă.
„În perioada în care Călin Georgescu vorbea despre aceste lucruri și încerca să explice că există o ocultă, un sistem, o cupolă care ține lucrurile sub control, uneori chiar încălcând dreptul la libertate individuală, mi se părea că omul bate câmpii, pentru că nouă ni se părea că trăim într-o țară unde… Hai, mă, poate o fi la alții, mă gândeam, poate în Moldova, care nu e în UE. Au ajuns niște semne de întrebare și la mine, și la mulți alții care încă trăim într-un soi de iluzie colectivă din pandemie”, a povestit jurnalistul Robert Turcescu.
Jurnalistul povestește că momentul care i-a schimbat perspectiva a fost când s-au anulat alegerile
Turcescu a explicat că momentul care i-a schimbat perspectiva a fost pe 6 decembrie 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale. Jurnalistul a dezvăluit că Dan Andronic îl avertizase cu o zi înainte că scrutinul urma să fie anulat.
În timp ce participa la podcast-ul lui din acea vreme, Turcescu a primit un mesaj de la acesta, prin care îi confirma că previziunea se adeverise. Jurnalistul a mărturisit că a fost șocat de decizia de anulare a alegerilor și că, timp de câteva zile, s-a întrebat de ce s-a ajuns la această situație.
„Vine momentul 6 decembrie 2024. Aici a fost declicul. Andronic Dan mi-a zis cu o zi înainte: „Bă, o să vezi că ăștia anulează alegerile”. Andronic mi-a zis la un moment dat: „Mâine o să ai o surpriză, mâine se anulează alegerile”. Mă gândeam: gata, la noapte începe votul.
Și intru în podcastul pe care îl aveam atunci. Cred că s-a întâmplat cât timp eram în podcast. Eu vorbeam despre una, despre alta și mi-a trimis Andronic: „Ți-am zis că așa va fi”. Și mi-a căzut telefonul. Cred că am terminat și podcastul mai repede. Am zis: „Bă, pe bune, cum să se anuleze alegerile?”. Câteva zile am fost șocat, pentru că toată lumea se întreba de ce”, a adăugat jurnalistul la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.
Anca Alexandrescu a prezentat un clip vechi cu Robert Turcescu când îl critica pe Călin Georgescu
Scandalul dintre Anca Alexandrescu șu Robert Turcescu a pornit de la acuzațiile jurnalistei că Turcescu s-ar folosi de arestarea lui Georgescu pentru a-și vinde cartea de interviuri cu fostul candidat la prezidențiale. După ce Turcescu i-a dedicat o melodie – „Ce ai de faci așa?” – Anca Alexandrescu a revenit și, la Realitatea TV, l-a acuzat pe Turcescu că ar fi cerut contract pentru aparițiile la TV: „M-a întrebat (Robert Turcescu – n. red.) dacă facem contract. I-am zis că noi nu plătim invitați. De aici s-a rupt lanțul de iubire”, a spus jurnalista pe post.
Momentul a continuat cu o înregistrare mai veche din 2022 cu Robert Turcescu, în care acesta îl critica dur pe fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu:
„Ăsta vine și ne dă lecții de viață în momentul ăsta? Cine e ăsta, mă? Călin Georgescu? Despre ce vorbim? Orice ins care iese cu morgă la televizor și rostește niște chestii, noi cădem în fund de admirație? Atât a ajuns poporul ăsta? Orice ins care ia de gât un ministru și îl zguduie devine erou național? Orice individ care rostește jumătăți sau sferturi de adevăr din istoria națională și mai bagă un citat din Ștefan cel Mare și pune în operă tot soiul de scene de un grotesc teribil? Ce devin ăștia? Niște fruntași ai politicii naționale?”, spune Robert Turcesc, pe filmare.
Turcescu: „Am dat filmul înapoi și am început să ascult tot ceea ce spusese Georgescu”
Ulterior, Robert Turcescu a explicat că, pe măsură ce trecea timpul și nu apăreau informații care să îl convingă de necesitatea anulării alegerilor, au început să apară semnele de întrebare.
Jurnalistul a spus că a revenit asupra discursurilor lui Călin Georgescu și a început să le analizeze din nou. Din acel moment, unele afirmații care i se păruseră inițial fanteziste au început să capete sens în contextul evenimentelor ulterioare, inclusiv în ceea ce privește subiecte precum hrana, apa și energia.
„După care, pe măsură ce trecea timpul și constatam că nu este nimic care să mă convingă că era necesară anularea alegerilor, au început semnele de întrebare. Am dat filmul înapoi și am început să ascult tot ceea ce spusese Georgescu. Dintr-odată, vorbele pe care le spusese și care păreau de domeniul fanteziei, ale unui lunatic, lucrurile acelea se întâmplau chiar sub ochii noștri, după care au început să apară chestiuni despre hrană, apă, energie. Omul vorbise despre toate aceste chestiuni”, a povestit Robert Turcescu.
Povestea anulării alegerilor de pe 6 decembrie 2024
Sfârșitul anului 2024 avea să aducă o premieră istorică pentru România, anularea unor alegeri. Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste.
Ziua de 24 noiembrie a decurs normal, cu toți cei 14 candidați care au mers la secțiile de votare pentru a își exprima opțiunea și cu celebrele mesaje de îndemn la vot pentru cetățeni. Finalul zilei, însă, avea să aducă marea surpriză.
La ora 21:00 apar mult așteptatele exit-poll-uri. Pe primul loc se clasează Marcel Ciolacu (PSD), iar pe locul doi, Elena Lasconi (USR). Marea surpriză, care va surprinde și mai mult peste câteva ore, este clasarea pe locul trei a lui Călin Georgescu. Vine pe locul patru George Simion (AUR) și de-abia pe locul cinci Nicolae Ciucă (PNL). La aflarea exit-poll-ului, Mircea Geoană, care a obținut puțin peste 5%, își anunță retragerea din politică.
Miezul nopții aduce surpriza: Călin Georgescu
Orele curg, însă, și încep să fie centralizate primele procese verbale. Marcel Ciolacu pare să își consolideze prima poziție din exit-poll. Însă nu pentru mult timp. La ora 23:40, Călin Georgescu urca pe prima poziție, pe care și-a păstrat-o până la finalizarea numărătorii. Lupta se dădea acum pentru locul doi, între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.
Competiția dintre ei a fost una extrem de strânsă, decisă până la numărarea voturilor din ultimele secții din diaspora. De dimineață, după centralizarea tuturor proceselor verbale, era oficial: Elena Lasconi îl depășea cu aproximativ 2.700 de voturi pe Marcel Ciolacu și se califica în turul doi, alături de Călin Georgescu. Acesta din urmă avea un avans de 348.000 de voturi față de liderul USR.
Contestațiile de la CCR aduc primele tensiuni
Totuși, ce avea să urmeze nu a putut fi anticipat de nimeni. Trei zile mai târziu, pe 27 noiembrie, Sebastian Popescu (PNR) și Cristian Terheș (PNCR) depun câte o contestație de anulare a alegerilor la Curtea Constituțională a României.
Pe de o parte, Sebastian Popescu reclama o fraudă a independentului Călin Georgescu, pe care îl acuza că a folosit ferme de boți și că „a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”, scria Sebastian Popescu în contestația depusă la CCR.
A doua zi, pe 28 noiembrie, CCR se întrunește și analizează cele două contestații. Pe prima, cea a lui Sebastian Popescu, judecătorii constituționali o resping.
Alegerile, anulate pentru prima dată în istorie
La câteva zile distanță, pe 1 decembrie, au loc și alegerile parlamentare. Rezultatul vine cu surprize: trei partide suveraniste intră în Parlament. PSD câștigă cu un scor minim istoric de 22%. AUR se clasează pe locul doi (18%), PNL pe trei (14%), USR pe locul patru (12%). Clasamentul a fost completat de SOS România (7%), și POT și UDMR, cu câte 6%.
A doua zi, pe 2 decembrie, Curtea Constituțională venea cu o decizie prin care părea că scrutinul prezidențial își urmează cursul firesc. Judecătorii constituționali validau primul tur și dădeau, astfel, startul campaniei electorale pentru turul II programat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Astfel, contestația lui Cristian Terheș era respinsă de CCR.
Pe 4 decembrie, românii au avut ocazia să citească rapoartele prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie, după ce președintele Klaus Iohannis le-a desecretizat. Acest demers a făcut ca mai multe plângeri să fie depuse din nou la CCR pentru anularea alegerilor.
Două zile mai târziu, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională dădea decizia care va rămâne în istoria României: alegerile prezidențiale erau anulate și urmau să fie organizate de la zero. Hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi, iar la baza sa au stat documentele desecretizate din cadrul ședinței CSAT.