România, restantă în fața Comisiei Europene cu Planul național de restaurare a naturii. Explicația Ministerului Mediului
România este pe lista celpor 22 de state membre ale Uniunii Europene care nu trimiseseră Comisiei Europene, până la termenul-limită de 1 septembrie, proiectul Planului național de restaurare a naturii.
Doar 5 dintre cele 27 de țări membre – Spania, Țările de Jos, Portugalia, Luxemburg și Bulgaria – depuseseră documentele până la momentul dezbaterii din Comisia pentru Mediu (ENVI) a Parlamentului European din 1 septembrie, scrie portalul 2EU.brussels,.
UPDATE: Ministerul român al Mediului, Apelor și Pădurilor a explicat pentru G4Media că Planul național de restaurare a naturii se află încă în elaborare. Instituția nu indică, în acest moment, o dată exactă la care proiectul va fi transmis Comisiei Europene. Ministerul spune că documentul necesită un proces amplu de fundamentare tehnică și științifică, colectare și analiză de date, coordonare între instituții și consultarea actorilor vizați.
Finanțare europeană pentru elaborarea planului
Pentru elaborarea planului, Ministerul Mediului a obținut finanțare europeană prin proiectul „Sprijin pentru elaborarea Planului Național de Restaurare pentru Natură” – SMIS 362995, finanțat prin POAT 2021–2027. Contractul de finanțare a fost semnat la 29 mai 2026, iar proiectul se află în curs de implementare.
Calendarul activităților este revizuit împreună cu autoritatea de management din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
PMP: România trebuie să aibă o poziție clară față de Strategia UE privind pădurile / Foto caracter ilustrativ: Pixabay.com
Ministerul precizează că, deși proiectul planului nu a fost transmis oficial Comisiei Europene până la termenul de 1 septembrie, au existat „comunicări informale punctuale” cu experți ai Comisiei Europene, cărora le-au fost furnizate informații despre stadiul implementării proiectului.
Sunt consultate ONG-urile, autoritățile locale, proprietarii de terenuri
Pe de altă parte, instituția invocă caracterul participativ prevăzut de Regulamentul (UE) 2024/1991. Elaborarea Planului presupune consultarea autorităților locale și regionale, proprietarilor și utilizatorilor de terenuri, ONG-urilor, mediului de afaceri, cercetătorilor, fermierilor, pescarilor, silvicultorilor, investitorilor și a altor actori interesați.
Ministerul susține că, în prezent, organizează cadrul de lucru și modalitatea în care aceste instituții și categorii de actori vor fi implicate. O primă versiune a Planului urmează să fie făcută publică, iar forma finală va fi publicată după finalizarea procesului.
Ministerul dă din umeri
În ceea ce privește momentul transmiterii către Bruxelles, Ministerul nu a avansat un termen concret.
„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor urmărește derularea cu prioritate a acestor activități și transmiterea proiectului către Comisia Europeană cât mai curând posibil după parcurgerea tuturor etapelor și consolidarea contribuțiilor instituțiilor și părților interesate relevante.”
Planurile naționale de restaurare a naturii reprezintă principalul instrument prin care cele 27 de state membre trebuie să stabilească unde și cum vor reface ecosistemele degradate, ce măsuri vor aplica, cât vor costa și din ce surse vor fi finanțate, pentru atingerea obiectivelor europene de restaurare a naturii din 2030, 2040 și 2050.
Planurile depuse acum sunt doar variante preliminare
Eric Mamer, directorul general al Direcției Generale Mediu din cadrul Comisiei Europene, a explicat, în cadrul dezbaterii din Comisia ENVI a Parlamentului European, că termenul de 1 septembrie marchează începutul etapei de evaluare a documentelor. Planurile transmise de statele membre sunt, în această etapă, variante preliminare, care urmează să fie analizate de Comisia Europeană și, ulterior, revizuite de statele membre.
Versiunile finale sunt așteptate până la sfârșitul anului 2027. Comisia va publica observații pentru fiecare proiect, dar nu va aproba formal planurile.
Bruxelles-ul a explicat că elaborarea documentelor s-a dovedit dificilă în unele țări, inclusiv din cauza necesității coordonării între administrațiile naționale, regionale și locale. Printre probleme se numără și implicarea fermierilor, proprietarilor de terenuri și societății civile, capacitatea administrativă și, în special, găsirea finanțării.
Miliarde de euro mobilizate în unele state
Unele țări precum Danemarca, Germania și Irlanda au început deja să aloce sume importante. Danemarca a înființat un fond pentru terenuri verzi de 5,76 miliarde de euro, Germania a angajat 1,75 miliarde de euro pentru sprijinirea tranziției voluntare către utilizarea productivă a turbăriilor – ecosisteme cu un rol important în captarea și stocarea carbonului – iar Irlanda utilizează o schemă agro-climatică pentru mediul rural în valoare de 1,5 miliarde de euro.
Milioane de euro din bani publici ajung în fotbal. Cluburile care au primit cele mai mari sume
Planurile naționale ar urma să aibă un rol și în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Propunerea Comisiei include o țintă de 35% din cheltuieli pentru climă și mediu și integrarea planurilor de restaurare în viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat.
Ce prevede Regulamentul european privind restaurarea naturii
- Regulamentul privind restaurarea naturii stabilește obiective de refacere a ecosistemelor pentru 2030, 2040 și 2050, implementarea concretă fiind organizată prin planurile elaborate de fiecare stat membru.
- De notat că statele au și o anumită flexibilitate în stabilirea măsurilor. Potrivit Comisiei, nivelurile considerate satisfăcătoare pentru indicatorii forestieri, agricoli și urbani pot fi adaptate condițiilor locale.
- În cazul turbăriilor, refacerea lor prin restabilirea umidității ar trebui realizată pe baza acordurilor cu proprietarii și ceilalți actori implicați, prin participare voluntară și stimulente. În privința pădurilor, speciile locale trebuie să constituie punctul de plecare, dar pot fi utilizate și alte specii europene sau, în anumite situații justificate, alte tipuri de arbori, pentru adaptarea pădurilor la schimbările climatice.