Sondaj INSCOP: Două treimi dintre români vor limite de vârstă pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Care sunt cele mai vulnerabile grupuri de utilizatori

Două treimi dintre români sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor pe rețelele sociale. Conform celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, majoritatea populației susține intervenția statului pentru protejarea copiilor în mediul digital. 

Datele cercetării arată că 65,4% dintre români sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale, în timp ce 16,7% sunt oarecum de acord, 3,6 oarecum împotrivă, 12,2% din total împotrivă și 2,1% nu știu sau nu răspund. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale într-o poporție mai mare decât media populației.

Deși sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale, românii au păreri împărțite despre pragul de vârstă necesar. Cei mai mulți, 27,7% consideră că limita ideală ar fi 16 ani, 17,2% consideră că vârsta permisă ar fi de 18 anu, 16,6% vârsta de 14 ani, iar 8,3% vârsta de 15 ani.

Care sunt cele mai vulnerabile grupuri în utilizarea rețelelor sociale

Când vine vorba despre vulnerabilitate, aproape jumătate dintre români cred că minorii sunt cei mai expuși riscurilor de pe internet. Totuși, peste un sfert dintre români consideră că întreaga populație este vulnerabilă în fața rețelelor sociale.

Datele sondajului arată că 48,6% dintre români consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale, 26,2% indică întreaga populație, 12,1% persoanele vârstnice, 8,1% persoanele cu studii primarie, iar 1,1% alte grupuri.

„Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară. Absența unei majorități clare în jurul unei singure vârste arată că normele sociale sunt încă în formare, iar societatea nu a stabilit un reper comun privind momentul adecvat al accesului. În același timp, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări. Extinderea vulnerabilității și către întreaga populație sau alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale, ceea ce poate susține măsuri de protejare mai ample decât simpla limitare de vârstă”, a declarat Remus Ștefureac – director INSCOP Research.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Sondaj INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români cred că România e o țară sigură din punct de vedere al securității naționale. Ce părere au românii despre găzduirea de arme nucleare franceze pe teritoriul țării
• Sondaj INSCOP: Trei sferturi dintre români se simt în pericol pe șosele și cer măsuri dure împotriva șoferilor care nu plătesc amenzile
• Turcia se alătură Franței, Spaniei și Poloniei și vrea să interzică rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Platformele riscă amenzi colosale