Studiu: Un anumit tip de somn este asociat cu un risc mai scăzut pentru 83 de boli. Ce au descoperit cercetătorii

Tipul de somn pe care îl avem în fiecare noapte ar putea influența riscul de a dezvolta peste 80 de boli, arată un nou studiu.

Cercetătorii de la Universitatea Peking și Universitatea de Medicină Capitală din Beijing au constatat că o durată mai mare a somnului REM — etapa somnului în care apar cele mai multe vise — pe timpul nopții a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru 83 de boli, scrie Newsweek.

Între timp, o durată mai mare a somnului profund — etapa somnului cu cel mai mare rol în refacerea fizică — a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru șapte boli. Rezultatele au fost publicate în revista PLoS Medicine.

„Somnul este esențial pentru sănătatea fizică și mentală și pentru reglarea proceselor fiziologice și comportamentale, astfel încât nu este surprinzător faptul că somnul de proastă calitate este asociat cu dezvoltarea unui număr atât de mare de boli”, a declarat pentru Newsweek Nour Makarem, co-director al Unității pentru Boli Cronice de la Universitatea Columbia.

„Acest studiu adaugă dovezi care arată că lipsa unui somn suficient profund și REM, precum și un somn insuficient, neregulat și fragmentat cresc riscul de boli, inclusiv afecțiuni cardiometabolice, neurodegenerative și de sănătate mintală, printre altele.”

Care este diferența dintre somnul REM și somnul profund?

În timpul somnului REM, ochii noștri se mișcă rapid în diferite direcții, chiar dacă sunt închiși. Această etapă este strâns asociată cu visele vii.

Este considerată o etapă deosebit de importantă a somnului. Se consideră că aduce beneficii funcțiilor cognitive, susținând reglarea emoțională, contribuind la dezvoltarea creierului, îmbunătățind sănătatea mintală și stimulând învățarea și memoria.

Între timp, în timpul somnului profund, activitatea cerebrală încetinește semnificativ. Acesta este momentul în care are loc repararea țesuturilor, iar sistemul glinfatic elimină deșeurile metabolice, alături de multe alte funcții.

Ce a constatat studiul

Cercetătorii au analizat date provenite de la accelerometre purtate la încheietura mâinii de peste 95.000 de participanți la UK Biobank. După ce au purtat accelerometrele timp de o săptămână, participanții au fost urmăriți pentru o perioadă mediană de 8,9 ani, până la apariția unei afecțiuni sau până la deces.

Experții au constatat că o durată mai mare a somnului REM a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru zeci de boli, inclusiv insuficiență cardiacă, hipotensiune, parkinsonism, scleroză multiplă, precum și demență și boala Alzheimer.

Rezultatele au indicat, de asemenea, că o durată mai mare a somnului profund a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru boli precum diabetul de tip 2, tulburarea depresivă majoră, apneea de somn și boala Parkinson.

Cu toate acestea, cercetătorii notează că legăturile cu unele dintre aceste afecțiuni ar putea fi explicate prin „cauzalitate inversă”, ceea ce înseamnă că simptomele afecțiunii duc la modificări ale tiparelor de somn, și nu invers. De exemplu, acest lucru ar putea explica asocierea cu depresia, deoarece un simptom al depresiei este somnul perturbat.

Experții au constatat, de asemenea, că o durată mai mare a somnului ușor a fost asociată cu riscuri mai mari pentru afecțiuni precum depresia, dar cu riscuri mai mici pentru insuficiența cardiacă și celulită. O perioadă mai lungă de stare de veghe pe timpul nopții a fost asociată cu un risc crescut de dureri abdominale, anxietate și depresie. Un somn mai lung în ansamblu a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai scăzut pentru aproximativ 50 de afecțiuni, inclusiv diabetul de tip 2.

Cercetătorii au concluzionat că persoanele care dormeau între șase și opt ore pe noapte păreau să aibă cele mai bune tipare de somn, precum și cele mai scăzute riscuri pentru diverse boli.

Ce cred experții

„Reacția mea este că rezultatele confirmă conceptul larg acceptat conform căruia somnul este un pilon al sănătății și bunăstării și că deficitul de somn crește riscul unei stări de sănătate precare și al îmbolnăvirii”, a declarat pentru Newsweek Eve Van Cauter, profesor de medicină la Universitatea din Chicago.

Girardin Jean-Louis, directorul Centrului pentru Științe Translaționale ale Somnului și Ritmurilor Circadiene de la Universitatea din Miami, a declarat pentru Newsweek că rezultatele „consolidează, de asemenea, ideea că durata somnului nu ar trebui să fie singurul factor luat în considerare pentru înțelegerea sănătății somnului”, deoarece „arhitectura somnului, regularitatea și fragmentarea acestuia pot oferi fiecare informații importante despre riscul viitor de îmbolnăvire”.

Cu toate acestea, el a adăugat că o limitare importantă a studiului a fost faptul că etapele somnului au fost estimate pe baza accelerometriei la nivelul încheieturii mâinii, în loc să fie măsurate direct prin polisomnografie, despre care a spus că este „standardul de aur în medicina somnului”.