Temperatura normală a corpului uman nu mai este de 37°C? Studiile care arată că valorile au scăzut în ultimii 150 de ani. Ce au descoperit cercetătorii despre această schimbare

În urmă cu 150 de ani, temperatura medie a corpului uman pare să fi fost mai ridicată decât în prezent. Oamenii de știință continuă să cerceteze motivele exacte ale acestei schimbări.

În anii 1860, medicul german Carl Wunderlich se confrunta cu o întrebare importantă: era febra o boală în sine sau un simptom al unei afecțiuni subiacente?

Într-o perioadă în care termometrele nu erau folosite în mod obișnuit, Wunderlich a început o misiune ambițioasă. Timp de 15 ani, a colectat temperaturile axilare ale unui număr de 25.000 de pacienți, de toate vârstele și de ambele sexe, obținând peste un milion de măsurători, relatează BBC.

Pe baza acestui set vast de date, Wunderlich a calculat o valoare medie de 37°C (98,6°F) pentru adulții sănătoși. Aceasta a devenit valoarea de referință pentru monitorizarea temperaturii normale a corpului uman. Dacă temperatura depășea 38°C (100,4°F), acest lucru indica prezența febrei, a scris el.

Deși și alte persoane ajunseseră deja la aceeași concluzie, setul de date al lui Wunderlich era atât de amplu încât valoarea stabilită de acesta a dobândit ulterior un „statut privilegiat” ca instrument universal de diagnosticare, spune Philip Mackowiak, istoric medical și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland.

Însă cercetările mai recente sugerează că temperatura medie normală a corpului s-a modificat și ea în ultimul secol și jumătate. Era greșită valoarea de referință inițială? Sau o lume aflată într-o schimbare rapidă ne modifică biologia?

Scăderea temperaturii

Wunderlich „a stabilit multe dintre lucrurile pe care le știm astăzi ca fiind adevărate” despre variațiile temperaturii corpului, spune Julie Parsonnet, medic specialist în boli infecțioase la Universitatea Stanford.

Pe baza setului său de date, care includea în principal pacienți din clasa muncitoare internați la spitalul din Leipzig, unde era director medical, Wunderlich a descoperit că temperatura normală variază. El a observat că femeile au temperaturi mai ridicate decât bărbații, că temperatura scade odată cu înaintarea în vârstă și că aceasta crește, de asemenea, pe parcursul zilei.

Cu toate acestea, s-a demonstrat că temperatura medie a unei persoane din prezent este mai scăzută decât cea a unei persoane de acum 150 de ani. În cazul bărbaților americani, aceasta este cu aproximativ 0,59°C mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea, scrie sursa citată anterior.

În urmă cu un deceniu, echipa lui Parsonnet a analizat trei seturi mari de date, care includeau mai multe măsurători ale temperaturii pentru aproape 190.000 de persoane din Statele Unite, efectuate între 1862 și 2017. „Noua valoare normală (pentru adulți) pare să fie mai apropiată de 97,5°F (36,39°C)”, spune aceasta.

Numeroase studii, atât anterioare, cât și ulterioare, confirmă descoperirile lui Parsonnet.

„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat perfect, într-o zonă numită zonă de neutralitate termică, în care nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura corpului”, spune Julie Parsonnet.

Tendința de scădere nu se limitează nici la persoanele care trăiesc în țările dezvoltate. Temperatura medie a corpului populației Tsimane, o comunitate indigenă semi-nomadă care trăiește în pădurea tropicală amazoniană, se situa în jurul valorii de 37°C la începutul anilor 2000, spune Adrian Jaeggi, antropolog biolog la Universitatea din Zurich, Elveția. Însă, în 2018, după două decenii de schimbări socioeconomice rapide, media a scăzut la 36,5°C (97,7°F).

De ce a scăzut temperatura medie a corpului?

Mai multe explicații ar putea justifica valorile medii mai scăzute pe care le observăm astăzi. Parsonnet, de exemplu, consideră că acestea sunt rezultatul unei stări generale de sănătate mai bune a populației. În vremea lui Wunderlich, speranța de viață era de 38 de ani. Astăzi, aceasta este aproape dublă.

„Oamenii nu trăiau la fel de sănătos cum trăim noi astăzi”, spune Parsonnet. „Aveau numeroase probleme de sănătate: tuberculoză, îngrijire dentară extrem de precară, dizenterie, febră reumatică și osteomielită.”

„Atunci când sistemul imunitar încearcă să te apere împotriva tuturor acestor lucruri care încearcă să te omoare, consumă calorii. Iar caloriile reprezintă o altă modalitate de a exprima căldura”, explică Parsonnet.

În mod similar, în cazul populației Tsimane, vaccinurile și îmbunătățirea condițiilor de igienă au contribuit la o stare de sănătate mai bună, spune Jaeggi. Acesta observă că toaletele și purtarea încălțămintei sunt, de asemenea, mai răspândite în prezent decât în urmă cu 20 de ani, reducând numărul infecțiilor cu viermi anchilostomi, contractate prin mersul desculț pe sol contaminat.

Temperatura aerului din interiorul locuințelor este, de asemenea, mai ușor de controlat în prezent. Aerul condiționat este prezent în cel puțin 88% dintre locuințele din SUA, în timp ce o proporție similară a caselor din Marea Britanie beneficiază de încălzire centrală.

„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat perfect, într-o zonă numită zonă de neutralitate termică, în care nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura corpului”, spune Parsonnet. „Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu generezi căldură.”

Este posibil ca Wunderlich să se fi înșelat?

Mackowiak consideră însă că scăderea temperaturii medii a corpului ar putea avea o cu totul altă explicație.

Atunci când a avut ocazia să examineze personal unul dintre termometrele de sticlă folosite de Wunderlich, Mackowiak mi-a spus că a observat că acesta era calibrat cu aproximativ 2°C mai mult decât termometrele moderne. Acest lucru înseamnă că toate măsurătorile efectuate cu ajutorul acestor instrumente ar fi fost cu 2°C mai mari decât valorile reale.

În acea perioadă, măsurarea temperaturii era o procedură greoaie, spune Mackowiak. Termometrele cu mercur și sticlă, lungi de aproximativ 30 de centimetri, trebuiau mai întâi calibrate folosind puncte fixe, precum apa clocotită și gheața care se topește. Pacienții trebuiau apoi să stea nemișcați timp de 15-20 de minute, deoarece „era nevoie de ceva timp pentru ca temperatura să fie înregistrată de aceste termometre”, a explicat el.

Cu alte cuvinte, valoarea stabilită de Wunderlich ar fi putut fi greșită încă de la început. De asemenea, el a măsurat temperaturile axilare, nu pe cele orale, care sunt mai frecvent utilizate în prezent, ceea ce face dificilă compararea măsurătorilor sale cu cele moderne.