DECIZIA CCR privind renumărarea voturilor poate SCHIMBA cursul alegerilor prezidențiale. Fost judecător CSM: „Situația este absolut incendiară”

Curtea Constituțională a admis cererea europarlamentarului Cristian Terheș și a decis „reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024”.

UPDATE

Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidențiale a adoptat joi seara procedura de renumărare a voturilor, dispusă de Curtea Constituțională. CCR a stabilit o nouă ședință vineri, 29 noiembrie, ora 14.00, însă renumărarea se va finaliza abia duminică seara, la ora 22.00. Citește aici. 

Știrea inițială

Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, explică, pentru Gândul, situația creată de hotărârea CCR privind renumărarea voturilor.

Din comunicatul CCR rezultă că cererea de renumărare a voturilor s-a făcut în cadrul cererii de anulare a alegerilor formulată de domnul Terheș, pe baza susținerilor acestuia că multe voturi exprimate pentru Orban au fost trecute la Elena Lasconi, spune Toni Neacșu.

Acesta consideră că CCR se va pronunța pe această cerere de anulare, urmând să decidă în funcție de rezultatele renumărării.

Dacă în urma acestei operațiuni va reieși că ordinea finală a locurilor 2 și 3 este schimbată, singura soluție este admiterea cererii, anularea turului I și reluarea acestuia cu toți candidații deja înscriși și validați, explică fostul judecător.

„Situația este absolut incendiară”. Cum se poate schimba calendarul alegerilor

Conform fostului judecător, renumărarea voturilor este imposibilă până vineri, iar asta ar putea duce la o nouă amânare.

Legea prevede că se reia turul I cu toți candidații, în a doua duminică de după anulare.

Situația este absolut incendiară, niciodată nu s-a mai întâmplat așa ceva, numărarea tuturor voturilor este problema și responsabilitatea BEC, iar nu a CCR.

Cel mai probabil, din punct de vedere tehnic, este imposibilă renumărarea tuturor acestor voturi până mâine, sacii cu voturi fiind risipite pe la tribunale, astfel încât e posibilă o nouă amânare, până după alegerile parlamentare, mai spune Toni Neacșu.

Acest lucru ar putea decala termenele privind scrutinele electorale și nu numai. Pe 21 decembrie, expiră mandatul actualului președinte și nu va mai avea cine să convoace Parlamentul pentru constituire.

Consecința: întreg calendarul electoral este aruncat în aer, iar, în cazul unei reluări a primului tur, alegerile se vor încheia după data de 21.12.2024, când expiră mandatul președintelui Iohannis.

De ce nu este posibilă renumărarea într-un termen atât de scurt

Renumărarea ar trebui dispusă de către Biroul Electoral Central și efectuată până vineri, la ora 14.00, termen la care se va reuni CCR, într-o nouă ședință. Asta, în condițiile în care comisiile electorale ale secțiilor de votare s-au desființat, iar buletinele de vot sunt deja în arhiva tribunalelor, după cum explica și Toni Neacșu.

Dacă CCR nu decide în alt sens, același personal ar trebui rechemat pentru efectuarea reverificării și a renumărării voturilor. Asta înseamnă constituirea unor noi organisme, lucru care înseamnă și alocare financiară.

Conform legii, numărarea voturilor se poate contesta numai înainte de încheierea procesului verbal. Acest lucru nu s-a întâmplat. Nu a fost înregistrată nicio contestație, de la nicio secție de votare către Birourile electorale județene sau de sector.

Mai mult, procesele verbale de la nivelul secțiilor de votare au fost semnate de toți reprezentanții partidelor care au făcut parte din biroul electoral, ca și procesele verbale de la nivelul BEJ-urilor.

Factorul timp este, de asemenea, decisiv. Mai puțin de 24 de ore este un termen imposibil de respectat pentru a număra peste 9 milioane de buletine de vot. Numărarea voturilor se face manual, de către membrii birourilor electorale din cele 18.955 de secții de votare.

Ne aducem aminte de anul 2009, când renumărarea buletinelor de vot nule (138.476), decisă de BEC în anul 2009, a durat trei zile.

Renumărarea voturilor, un pas intermediar. Ce prevede legea

Legea 370 din 20 septembrie 2004 pentru alegerea Președintelui României prevede condițiile în care Curtea Constituțională poate decide anularea alegerilor.

Articolul 52

(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.

Conform atribuțiilor pe care le are, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare [art.31 alin.(2) din Legea nr.370/2004].

În cadrul aceleiaşi atribuţii prevăzute de art.146 lit.f) din Constituţie, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii – art.42 alin.(7) din Legea nr.370/2004.

Contestaţiile formulate în temeiul art.146 lit.f) din Constituţie pot urmări şi anularea alegerilor.

În temeiul art.52 din Legea nr.370/2004, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

O decizie fără precedent în România, care complică lucrurile

La rândul său, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, se arată surprins de hotărârea magistraților de la CCR.

Mă surprinde decizia aceasta. Judecătorii CCR, cred că toți au fost vreodată membri într-un birou electoral, ar trebui să știe că niciun lucru nu este posibil să facă până mâine, chiar nu este posibil, spune Augustin Zegrean.

Fostul judecător consideră că „magistrații s-au speriat de discuția privind voturile lui Orban care au fost adăugate la Elena Lasconi”.

Eu cred că i-a speriat discuția aceea că voturile domnului Orban au fost adăugate la doamna Lasconi. Nu știu dacă e adevărat sau nu, dar Curtea nu poate să știe și trebuie să facă probe pentru asta. Că dacă aceste lucruri s-au întâmplat, chiar au dreptate. Pentru că voturile domnului Orban trebuiau anulate, comentează fostul judecător al CCR, pentru Digi 24.

Cristian Terheș a solicitat Curţii Constituţionale să se uite la aceste voturi care au fost date din pix de la candidatul Ludovic Orban către Elena Lasconi, pentru că diferenţa dintre cea clasată pe locul doi şi cel clasat pe locul trei este extrem de mică. „Câteva voturi pot să facă diferenţa”, conform europarlamentarului Cristian Terheş.

„Poate părea logic că cer renumărarea voturilor, că nu au de unde ști, dar această decizie va încurca și mai mult lucrurile”, a mai afirmat fostul președinte al CCR.

CITEȘTE ȘI: