Planurile de SECURITATE ale principalilor candidați la prezidențiale. Generalul Eugen Bădălan: „Nu se înțelege complexitatea conceptului”

În fața unor provocări geopolitice tot mai mari și a unei evoluții rapide a situației de securitate internațională, viitorul președinte al României va trebui să facă față unor decizii critice pentru apărarea națională. Gândul prezintă planurile principalilor candidați la prezidențiale pentru a asigura securitatea țării, într-un context marcat de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.

Potrivit Constituției României, șeful statului este comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Printre atribuțiile sale se numără protejarea securității naționale, inclusiv prin gestionarea unor măsuri excepționale, cum ar fi declararea stării de urgență sau mobilizarea forțelor armate, cu aprobarea Parlamentului. (Articol 92 și 93 din Constituție)

ALERTĂ Dublă crimă în județul Bacău. Un bărbat și-a ucis soția și cumnata, apoi și-a pus capăt zilelor. Ce au descoperit anchetatorii

14:19

RĂZBOI The Telegraph: Rusia ridică baze secrete capabile să lanseze drone care ar putea ajunge în spațiul NATO. Ce țară ar fi în raza lor de acțiune

14:11

Noul Președinte este responsabil și de strategia națională de apărare, un document esențial care definește direcțiile pe termen lung ale securității naționale a României.

Alegerea președintelui din 2024 va avea un impact semnificativ asupra felului în care România va naviga într-un context internațional în continuă schimbare, având în vedere și implicațiile geopolitice legate de războiul din Ucraina, relațiile cu NATO și Uniunea Europeană, dar și colaborarea cu noua administrație Trump.

„În România, astăzi nu se înțelege complexitatea conceptului de securitate națională. Aceasta nu se rezumă doar la apărarea națională, ci include și securitatea economică, energetică, infrastructurală și demografică. Din păcate, candidații nu oferă viziuni clare asupra acestora”, spune generalul în rezervă Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major General.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Tot ce trebuie să știi despre candidați și
ordinea pe buletinele de vot.Unde și cum votezi la primul tur din 24 noiembrie

Nicolae Ciucă: Stabilitatea României ca pilon de securitate în Europa Centrală și de Est

Fost ministru al Apărării și fost șef al Statului Major General, candidatul PNL Nicolae Ciucă își bazează planurile de securitate pe o viziune clară a României ca pilon de stabilitate în regiune. În programul său prezidențial, Ciucă subliniază importanța consolidării securității în Europa Centrală și de Est, în special în jurul Mării Negre și în Balcanii de Vest.

Consacrarea României ca pilon de stabilitate, echilibru, securitate în Europa Centrală și de Est, la Marea Neagră și în Balcanii de Vest”, se arată în programul prezidențiabilului PNL.

Potrivit generalului Eugen Bădălan, Nicolae Ciucă se află pe un drum bun în a întări securitatea țării, dar succesul său depinde de modul în care va reuși să implementeze aceste obiective pe termen lung.

România poate fi un pilon de securitate în zona Mării Negre, dar acest lucru necesită investiții semnificative în apărare, înzestrare și pregătirea continuă a forțelor armate, spune generalul Bădălan.

Marcel Ciolacu: Modernizarea armatei și schimbarea filosofiei de operare

Pentru Marcel Ciolacu, candidatul PSD la Președinție, securitatea națională se află în centrul preocupărilor. În programul său, prezidențiabilul social-democrat vorbește despre „demararea celui mai ambițios program de modernizare a armatei române”, cu accent pe echilibrul între diferitele ramuri ale forțelor armate și pe adaptarea acestora la noile provocări de securitate.

Planurile de înzestrare aflate în pregătire vizează modernizarea echilibrată a tuturor categoriilor de forțe ale armatei. Anii următori vor fi decisivi pentru schimbarea filosofiei de operare a Forțelor Navale Române”, se arată în programul prezidențial al PSD.

Generalul Eugen Bădălan consideră că există o provocare majoră în planurile de înzestrare ale lui Marcel Ciolacu: „Marea problemă pe care o văd este că România depinde în mare parte de procurarea de echipamente din afaceri externe, fără a investi suficient în dezvoltarea propriei industrii de apărare. Dacă nu vom găsi soluții pentru a revitaliza și privatiza industria națională de apărare, nu vom reuși să avem un sistem de apărare complet și sustenabil”.

Mircea Geoană: O nouă viziune asupra securității naționale

Candidatul independent Mircea Geoană, fost ministru de Externe și fost secretar general adjunct al NATO, propune o viziune extinsă asupra securității naționale, care include nu doar apărarea militară, ci și dimensiunea economică și socială a securității. Geoană susține o redefinire a noțiunii de securitate națională, iar în acest sens, unul dintre obiectivele sale principale este să prezinte o nouă definiție extinsă a securității naționale, care să fie aprobată de Parlament.

Voi deschide implicarea în activitățile CSAT către alte instituții cu rol în coordonarea noii definiții de securitate națională, printr-o abordare integrată, care să includă și reziliența societății românești”, se arată în „angajamentul” lui Mircea Geoană.