(P) În ce condiții trăiesc românii față de vecinii din alte state

Acest proiect este susținut de BCR Banca pentru Locuințe. Pentru a veni în sprijinul nevoilor locative ale românilor, BCR Banca pentru Locuințe oferă o variantă profitabilă și sigură de a economisi bani și de a beneficia de un credit ieftin în domeniul locativ.

În prima etapă pui deoparte o anumită sumă de bani (periodic sau toată suma odată) pentru care primești o dobândă bună de la banca + prima de la stat* în proporție de 25% din economiile efectuate în decursul unui an calendaristic. În a doua etapă îți punem la dispoziție banii economisiți + dobânda + prima de la stat, împreună cu creditul în lei cu o dobândă mică de 5% pe an (fixă pe toată perioada de rambursare a creditului). *Prima de la stat se acorda cetățenilor români cu domiciliul stabil în România și este de maxim 250 euro (echivalent lei). BCR BpL a încasat integral Prima de la stat pentru anul 2013 și astfel până la sfârșitul sâptâmânii clienții BpL o vor primi în conturile de economisire.

„Circa 46% dintre potențialii clienți au planuri urgente de îmbunătățiri locative, concretizate mai ales în renovare, izolare termică a locuinței sau schimbarea instalațiilor sanitare și electrice”, se mai arată în raportul citat. Pentru mulți dintre ei, soluția de finanțare este creditul. Una din cinci gospodării din România recurge la împrumuturi pentru repararea sau construirea unei locuințe, cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată (precum aparatele electrocasnice sau electronice) sau acoperirea de nevoi personale, susțin reprezentanții BCR BPL.

Unu din patru români trăiește în condiții precare

Unu din patru români are o situație locativă degradată. Aproape un sfert din populația României trăiește în locuințe aflate în stări precare, cel mai ridicat procent de la nivel european, reiese din cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii. Astfel, la finele anului trecut, 23% din populație locuia în condiții inadecvate, media europeană fiind de 5,2%.

Pe locul doi se situa Ungaria, unde 17,6% din populație trăia în locuințe care aveau nevoie de îmbunătățiri, în timp ce pe locul trei se situa Lituania, cu 16,3% din populație. La polul opus se află Finlanda, unde doar 0,7% din populație trăiește în astfel de condiții, Olanda, cu 0,8% și Belgia cu 0,9%.

Acest indicator al condițiilor locative ține seama de nivelul de suprapopulare și de cel puțin un alt indicator: lipsa instalațiilor sanitare în interiorul casei, probleme cu umiditatea (acoperișuri prin care plouă, igrasie etc) sau prea puține ferestre care să asigure lumina naturală în locuință.

Românii, cei mai „înghesuiți” europeni

România figurează în topul european și în ceea ce privește rata de supraaglomerare a locuințelor. Mai mult de jumătate din populație, mai exact 52,9%, trăiește într-o locuință neîncăpătoare, media europeană fiind de 17,4%. Pe locul doi se află Ungaria, cu 45,7% din populație, urmată de Polonia, cu 44,8% din populație. La polul opus se află Belgia, cu 2%, Cipru cu 2,4% și Olanda cu 2,6%.

Persoanele cu venituri mici, aflate la limita sărăciei, adică 40,1% din populația României, sunt mai predispuse să trăiască într-o gospodărie supraaglomerate decât cele cu venituri de peste 60 la sută din media națională.

Sursă: Eurostat

Câte o cameră pe cap de locuitor

Peste 95,6% dintre români au reședința într-un imobil pe care îl au în proprietate. Cu toate acestea, numărul mediu de camere pe persoane este sub media europeană.

Românii au la dispoziție cel mai mic număr de camere pe persoană, respectiv una, față de 1,6 media la nivelul UE, fiind urmați de Polonia, Bulgaria, Croația și Ungaria, cu 1,1. Cel mai bine o duc din acest punct de vedere belgienii, care au la dispoziție, în medie, 2,2 camere pe cap de locuitor.

Nu avem igrasie, dar nici toalete în casă

Ponderea populației care trăiește într-o locuință în care acoperișul are scurgeri sau pereții igrasie este în România de 15%, ușor sub media europeană, de 15,7%. Spre exemplu, în Bulgaria, ponderea este de 12,9%. Cel mai prost stau din acest punct de vedere portughezii, 31,9% din populația acestui stat trăind în locuințe cu astfel de probleme.

Pe de altă parte, românii sunt codași în statisticile europene și atunci când vine vorba despre numărul de locuințe cu instalații sanitare în casă. Circa 34.1% din populație nu are toaletă în casă, media la nivel european fiind de 2,7%, potrivit estimărilor Eurostat. Un procent ridicat se regăsește și în Bulgaria, de 21,4% sau în Letonia și Lituania, cu 15,2%, respectiv 13,6%. Mai mult, 32,2% din populație nu are toaletă, dar nici duș sau cadă în interiorul casei, cel mai ridicat nivel din UE, media fiind de 2.8%.

Românii au probleme cu încălzirea, dar și cu gălăgia

Românii au probleme și cu încălzirea locuințelor. În 2013, 14,3% din populație admitea că nu reușește să mențină locuința suficient de caldă în sezonul rece, cu 3,5 puncte procentuale mai mult decât media europeană.

Indicatorul privind poluarea fonică este de asemenea mult mai ridicat în România decât în restul Europei. Circa 26,5% dintre români s-au arătat deranjați de zgomotul din stradă sau de cel făcut de vecinic, față de 19% media europeană. Mai deranjați de zgomot s-au arătat doar cetățenii din Malta, unde 31,2% din populație s-a plâns de gălăgie.

Cei mai „liniștiți” sunt croații, unde doar 10% din populație a acuzat că se simte deranjată din cauza zgomotelor puternice.