De ce în România se moare atât de mult din cauza COVID-19? Medic: „Infecțiile nosocomiale nu au cum să dispară” (EXCLUSIV)

Valul doi al pandemiei se manifestă din plin în întreaga Europă. România a înregistrat miercuri aproape 5000 cazuri noi de infecție și 69 de decese COVID-19 în ultimele 24 de ore. De altfel, în raportarea de marți a Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, România are o rată a deceselor, în ultimele 14 zile, de 4,5 la 100.000 de locuitori. Doar situația din Cehia este mai gravă, unde rata este de 7,1.

Gheorghe Enache, medic primar boli infecțioase și conferențiar universitar, spune că trebuie să ne întrebăm de ce în țări precum Marea Britanie și Franța rata de decese COVID-19 este mai mică. Unul dintre motivele pentru care în România numărul deceselor COVID-19 a explodat este pentru că românii se prezintă tardiv la medic, explică medicul pentru GÂNDUL.RO.

Prezentarea tardivă la medic am văzut-o și la americani. Ca să nu mai fie monitorizați, pacienții nu au declarat simptomatologia și declară când boala e mai avansată.  Pe lângă asta, pacienții de multe ori primesc un tratament și nu-l urmează, refuză să-l ia. Și avem pacienții care prezintă alte simptomatologii și nu se duc la medic sau se duc prea târziu. În schimb, un lucru bun pe care l-a făcut această pandemie este că ne-a făcut mai disciplinați. Masca ne protejează și împotriva virozelor, iar faptul că oamenii au început să o poarte în spațiul public e un lucru foarte bun”, spune specialistul în boli infecțioase.

HOROSCOP Zodia care riscă să își piardă familia chiar înainte de Sărbători, potrivit celebrei Cristina Demetrescu de la Pro TV

16:43

HOROSCOP Ce zodii vor trece prin schimbări importante în 2026. Va fi anul lor

16:11

„Ce au celelalte țări? Au într-adevăr bolnavi gravi sau au bolnavi cu simptomatologie mai discretă care nu necesită ATI ca la noi. Și la noi s-a pus problema că unii pacienți care sunt în terapie nu ar trebui să fie în terapie. Lucrurile sunt discutabile. Este foarte greu să arăți cu degetul spre cineva că rata de decese sau la ATI este mai mare. S-ar putea să mai existe un lucru important: Noi declarăm COVID-19 la toate aceste afecțiuni. De aici și rata așa mare”, mai spune medicul.

Infecțiile nosocomiale nu au cum să dispară

Președintele Klaus Iohannis declara, luni, că va cere explicații Ministerului Sănătății, după ce autoritățile nu au raportat nicio infecție nosocomială în cazul pacienților COVID-19. La scurt timp, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că se fac evaluări ale tuturor spitalelor pentru a se stabili dacă au existat infecţii nosocomiale la pacienţii cu COVID-19. El a precizat că de la începutul pandemiei au existat 346 de focare în unităţile medicale, cu 4.825 de pacienţi, şi că va fi evaluat fiecare caz.

„Despre infecțiile nosocomiale voi cere o informare la Ministerul Sănătății. Mi se pare cel puțin ciudat, în condițiile în care s-au luat măsuri de îmbunătățire, dar de la ce am avut la zero e cale lungă și voi cere o explicație pentru asta”, a spus șeful statului într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

DSP-ul ar trebui să precizeze clar dacă este vorba de toată țara, de București sau doar de secțiile de Terapie Intensivă. Ce a spus președintele Klaus Iohannis mi se pare foarte corect. Nosocomialele nu dispar așa. E nevoie de niște măsuri foarte drastice. Numărul lor poate fi mai redus, însă nu au cum să fi dispărut defintiiv.Putem spune că restricțiile, inclusiv personalul poartă echipamente de protecție împotriva COVID-19, iar rata de transmitere e mai mică. Aceste bacterii sau germeni de spitali cum îi numim noi sunt foarte rezistente la antibiotice. Cei care declară că nu mai sunt nosocomiale trebuie să aibă date clare. Nosocomialele nu dispar așa. E nevoie de niște măsuri foarte drastice. Nu suntem singurii care au infecții nosocomiale”, explică medicul Gheorghe Enache pentru GÂNDUL.RO.

De ce nu s-au raportat nosocomialele din spitale

Pe 9 septembrie, INSP declara într-un răspuns pentru GÂNDUL.RO că  nu se pune problema de o mușamalizare a acestor germeni de spital, susținând că o „eventuală suprainfecție cu un germen detectat prin investigații de laborator va face și ea parte din raționamentul clinic al medicului care urmează să stabilească cauza decesului”.

Libertatea.ro a scris luni că Ministerul Sănătăţii şi Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) au răspuns oficial că, de la începutul pandemiei şi până în prezent, Direcţiile de Sănătate Publică nu au raportat niciun caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19.

Miercuri, un document al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate contrazice și scoate la iveală că 1.356 de pacienți din spitalele românești s-au infectat cu infecții asociate actului medical (infecții nosocomiale) în ultimele 7 luni – perioada 1 martie-30 septembrie 2020.

Pe 11 septembrie, Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, declara la Digi24 că trei pacienți COVID internați la terapie intensivă în spitalul pe care îl conduce au fost aduși cu infecții nosocomiale de la Spitalul Județean Brașov, respectiv de la două alte spitale din București.