EXCLUSIV. Cum să combatem panica provocată de pandemia de coronavirus

Pandemia de coronavirus nu a amenințat doar sănătatea fizică, ci a venit la pachet cu o serie de emoții negative. Subiectul sănătății mintale, comparativ cu Occident, la noi este mereu lăsat pe plan secundar. De la panica stârnită din primele zilei ale răspândirii virusului , la rafturile din magazine golite la strănuturile din stațiile de autobuz, oamenii au fost nevoiți să se obișnuiască să-și petreacă cea mai mare parte a timpului în casă.

Fără ieșiri în oraș, fără întâlniri cu prietenii sau familia.

Pentru mulți singurătatea este greu de suportat. Câți dintre noi s-au imaginat pe o insulă pustie timp de patru ani ca personajul interpretat de Tom Hanks, Chuck Noland, smuls din viața contidiană alături de Wilson, o minge, care devine un soi de prieten imaginar?

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

LIVE UPDATE George Simion reacționează după ce primul exit-poll anunță victoria lui Ciucu: „Scopul unora este de a anula democrația”

21:12

Însă știința ne arată că anxietatea și izolarea au efecte negative asupra creierului.Ele cresc vulnerabilitatea la boli – prin declanșarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, a hormonilor de stres. Atunci când oamenii se confruntă cu un viitor din ce în ce mai incert, sentimentele de anxietate, neputință cresc.

Gina Enache, psiholog clinician în cadrul clinicii Mind Education, a vorbit pentru Gândul.ro despre perioada de anxietate din timpul pandemiei de coronavirus și despre ceea ce putem face atunci când intervine starea de alertă.

„Anxietatea și îngrijorările sunt mult mai accentuate, mai intense în perioada asta. Însă asta e foarte valoros pentru că le putem vedea mai clar, iar dacă le vezi mai clar știi mai bine cu ce lucrezi. Și cumva asta e partea bună a crizei. Fiind mai accentuate, chiar dacă e neplăcut și inconfortabil, poți vedea cu o claritate mai mare lucrurile de care ai nevoie și abilitățiile pe care trebuie să le dezvolți”, spune Gina Enache.

Jurnal al emoțiilor

„Ce le recomand tuturor este ca în momentul în care simt foarte intens  aceste stări să-și scrie pe moment, să-și noteze la cald toate gândurile. Fiind multe mai activate și rețelele neuronale care funcționează în background ai acces la ele atunci și ulterior, să vezi care sunt gândurile care te macină și îți amplifică starea. Una este să spui ”sunt singur acasă” și fac un atac de panică și alta e să-ți spui „sunt singur, mi se pare neplăcut că n-am voie să ies că e o constrângere, însă, tocmai faptul că sunt în casă îmi oferă singuranță. E o diferență de percepție”, mai spune psihoterapeutul.

Controlul și partea bună a crizei

„Fă lucrurile care sunt în controlul tău și să nu încerci să controlezi  lucrurile asupra cărora nu ai control. Dacă am de lucru important e ca fiecare să-și formeze o disciplină. Dacă e o problemă de autonomie atunci e important să creștem disciplina. Dacă e o problemă de stimă de sine atunci e nevoie ca fiecare să se uite la partea de apreciere, să observe zilnic lucrurile pe care le face. Important e ca fiecare să vadă care sunt vulnerabilitățile și mecanismele de apărare”.

Ce să faci pe perioada izolării

„Sunt oamenii mai extraverți care au nevoie de stimulare, alții au nevoie de mai mulți oameni în jurul. Izolarea de regulă crește și depresia și anxietatea, însă e important ca fiecare să vadă ce poate să facă concret pentru el. Să vadă ce poate să facă și în funcție de locul de muncă pe care îl are. Pot stabili ședitne de 1-2 pe săptămână cu echipa online.Sunt lcururi pe care le putem adapta. Dacă rămâi în starea de alertă scade și creativitate. Nu vor fi la fel, însă sunt lucruri pe care le putem substitui. Important e să găsim lucrurile pe care le putem face pentru ca stresul să fie cât mai scăzut”, mai spune psihologul.