Soarta incertă a Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Culturii a renunțat la desființarea lui, însă după ce a implicat serviciile secrete, invită ONG-urile să se ocupe de tezaurul României. ONG-iștii sunt chemați să salveze și cultura

Institutul face cercetări arheologice și înregistrează siturile, administrează proiecte foarte importante pentru patrimoniul național, iar pentru aceste proiecte este nevoie de specialiști foarte buni, cu multă experiență. Dacă INP dispare, proiectele finanțate din fonduri europene sau prin PNRR s-ar putea să nu fie preluate de noua structură creată în Ministerul Culturii, iar finanțările s-ar pierde, în defavoarea României, atât ca utilitate, cât și din punct de vedere financiar.

Specialiștii INP lucrează și suplimentar, fără să fie plătiți, în diverse comisii de evaluare. În comisiile de la nivel european, munca acestora nu e plătită, INP are un rol esențial pentru activitatea pe care trebuie să o asigure țara noastră, iar în lipsa institutului, pagubele create de desființarea și preluarea de către minister a INP ar face foarte mult rău, atât culturii naționale, cât și bugetului de stat, cheltuielile crescând, în viitor, în loc să scadă.

Eventuala desființare a instituției a generat deja reacții, unii comparând o astfel de situație cu ce a făcut Nicolae Ceaușescu în 1978, când a desființat Direcția Monumentelor Istorice, ceea ce a generat o tragedie națională, pentru că s-au dărâmat foarte multe biserici și monumente istorice, inclusiv minunatul cartier Uranus, care a fost înlocuit de Casa Poporului. 

INP reglementează regimul exproprierilor și veghează la soarta monumentelor istorice

INP are o importanță aparte în arhitectura statului, căci emite puncte de vedere foarte bine documentate în materie de patrimoniu. Evident, dezvoltatorii imobiliari și autoritățile locale sunt cei mai afectați de activitatea INP. Dincolo de Planurile Urbanistice Generale sau Zonale (PUG și PUZ) care nu se pot da în absența unui aviz INP, dezvoltatorii trebuie să asigure și cheltuielile de cercetare arheologică, în zonele cu risc de afectare a unor situri sau alte monumente istorice.

„În timp ce în țări europene precum Germania, un aviz pentru construcții se poate emite după 2 ani, timp în care se face o cercetare extrem de complexă, tocmai pentru a nu se afecta patrimoniul, în România se încearcă eliminarea acestor avize și cercetări.

În general, la nivelul întregii țări s-a ajuns la situația în care se dau avize pentru construcții de infrastructură rutieră sau de clădiri, fără a se mai ține cont de cercetarea prealabilă pentru patrimoniu.

• Solicităm ministrului Culturii, András István Demeter, și prim-ministrului, Ilie Bolojan, să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii. Cerem păstrarea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică și rol independent de expertiză și intervenție profesională în domeniul protejării patrimoniului cultural național.
• Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituții independente de specialitate și transferul atribuțiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public și cresc riscul instrumentalizării culturii în scopuri de moment. Într-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiză, proceduri clare și responsabilitate instituțională, nu prin decizii administrative netemeinice, avertizează Fundația Pro Patrimoniu. 

De ce este important INP

INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural – prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital.
INP contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective, spun reprezentanții Fundației Pro Patrimonio, al cărei președinte este renumitul arhitect Șerban Sturdza.

Concret, INP are următoarele misiuni:

• Administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR –peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI – 17 milioane de euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani);
• Gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural – Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. – furnizînd informațiile de bază pentru protejarea acestuia;
• Asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România;
• Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate – CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI – privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil;
• Are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate, prin opinii profesionale independente, riguros argumentate;
• Implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv 4 centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice;
• Derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național, cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.);
• Este forul instituțional din România unic în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice.

Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii

• • Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare ca entitate distinctă de instituția finanțatoare
  • Se riscă implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării;
  • Blocarea sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI);
  • Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului
  • Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat;
  • Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale;
  • Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa, dar și pentru securitatea națională
  • Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii, mai arată Fundația Pro Patrimonio.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Încă un ministru cu „probleme” în Guvernul Bolojan: Și-ar fi trecut în CV un master făcut la un ONG

România renaște. Fenomenul din Țara Făgărașului care ne vindecă rana memoriei. Povestea tinerilor care revin din străinătate pentru a da o nouă viață caselor părăsite forțat de strămoși

Închisoarea de la PITEȘTI și Mănăstirea ARGEȘULUI propuse ca obiective UNESCO: O carte de ISTORIE pentru tinerii din toată LUMEA…