Cea mai însemnată colecție de artă donată vreodată statului român este revendicată în instanță! La mijloc sunt opere URIAȘE care valorează milioane de euro! GÂNDUL are amănunte de ultimă oră din procesul deschis la București (EXCLUSIV)

Director editorial:
Adrian Artene
Cristian Lisandru

Krikor Zambaccian a fost și este considerat unul dintre cei mai mari colecționari de artă români, un adevărat Mecena al vremurilor sale. A studiat comerțul la Anvers și la Paris, devenind un om de afaceri de succes, iar pasiunea sa pentru tablouri și sculpturi valoroase s-a concretizat într-o moștenire artistică fabuloasă. Zambaccian a strâns, de-a lungul timpului, lucrări ale marilor artiști români – de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Ștefan Luchian până la Nicolae Petrașcu, Iosif Iser, Camil Ressu sau Nicolae Tonitza. Și nu doar atât! Ci și lucrări semnate de Pissaro, Cezane, Picasso, Corot, Renoir, Delacroix, Sisley, Matisse sau Utrillo. Acum, întreaga lui moștenire este revendicată în instanță!

După instaurarea regimului comunist în România, Krikor Zambaccian (1889-1962) – prieten, o lungă perioadă de timp, cu pictorul Nicolae Tonitza – a donat valoroasa colecție de artă statului român, existând – totuși – destule semne de întrebare referitoare la acest demers al omului de afaceri. S-a afirmat că ar fi fost, de fapt, obligat să cedeze colecția, de autoritățile comuniste, iar Marcel Zambaccian – nepotul după frate al omului de afaceri – încearcă, încă din 2009, să demonstreze în instanță că donația este nulă și că fabuloasa colecție trebuie să ajungă în posesia sa.

Colecționarul a murit la București pe 18 septembrie 1962, la vârsta de 73 de ani, iar GÂNDUL.RO vă prezintă, ÎN EXCLUSIVITATE, informații senzaționale despre procesul în care nepotul lui Zambaccian a dat în judecată Muzeul Național de Artă al României, contestând actele de donație existente și revendicând o moștenire a cărei valoare se ridică, azi, la zeci de milioane de euro.

Marcel Zambaccian: ”Să se constate nulitatea absolută a actelor de donație”

Considerând că Krikor Zambaccian nu ar fi cedat, niciodată, de bună voie colecția sa impresionantă, nepotul acestuia a solicitat, în instanță la Judecătoria Sectorului 1, ca actele de donație prin care operele de artă au intrat în posesia statului român să fie declarate nule.

”… să se constate nulitatea absolută a următoarelor acte de donație:

  • actul de donație autentificat sub nr. 8457/01.03.1947, încheiat de Kricor Zambaccian, donatar Statul Român reprezentat de Muzeul Artelor – 205 picturi , 38 sculpturi și 8 piese de mobilier, precum și nuda proprietate a imobilului situat în București.
  • actul de donație din 11.04.1956,  încheiat de Krikor Zambaccian, donatar Statul Român – – 23 de opere de artă, reprezentând tablouri ale unor pictori celebri români (Nicolae Grigorescu, Teodor Aman, Iosif Iser, Ion Andreescu, Theodor Pallady”
  • actul de donație autentificat sub nr. 2330/02.1962, prin care Z. Achalouise, Z.A. și Z. Ovanes, în calitate de donatori, au donat Statului Român prin Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, în calitate de donatar, un număr de 17 tablouri, precum și o listă de cărți menționate în lista anexă la acest act de donație”.

”Lucrările de artă românească donate de Krikor Zambaccian oferă o imagine condensată a dezvoltării sale istorice, de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu trecând prin opera lui Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu, până la Corneliu Baba, Alexandru Phoebus sau Horia Damian.

Sculpturi de Brâncuși, Milița Petrașcu, Oscar Han, Cornel Medrea completează această importantă panoramă a artei românești. Lor li se adaugă o serie de picturi ale unor maeștrii de renume precum Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, unice în România”

Muzeul Național de Artă al României

Nulitatea absolută a respectivelor acte de donație ar însemna, practic, ca Marcel Zambaccian să intre în posesia fabuloasei colecții de artă care valorează zeci de milioane de euro.

”… ca urmare a constatării nulității absolute a celor două acte de donație, să fie obligat pârâtul (n.red. – Muzeul Național de Artă al României) la restituirea bunurilor culturale mobile ce au format obiectul celor două acte de donație”, a cerut nepotul lui Krikor Zambaccian. Suplimentar, marcel Zambaccian a solicitat în instanță și restituirea unui imobil care a aparținut unchiului său.

  • obligarea deținătorilor bunurilor mobile și imobile care au format obiectul donațiilor, la restituirea lor către Marcel Zambaccian
  • obligarea Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, la plata de despăgubiri pentru bunurile care au făcut obiectul actelor de donație și nu mai pot fi restituite.

Marcel Zambaccian a precizat în fața judecătorilor că solicită nulitatea actelor de donație ”ca urmare a neîndeplinirii condițiilor esențiale pentru validitatea donației, respectiv ca urmare a lipsei cauzei actelor de donație, sub forma de animus donandi (n.red. – intenția de a face o donație sau de a gratifica), a lipsei formei autentice a actului de donație înregistrat sub nr. 2060/16.04.1956 și a actului de acceptare a acestei donații, astfel cum prevede art. 827 Cod.civil., precum și ca urmare a lipsei semnăturii donatorilor”.

Muzeul Național de Artă al României: ”Tablourile care alcătuiesc Colecția Zambaccian au devenit bunuri de interes național”

Reprezentanții Muzeului Național de Artă susțin, însă, că solicitarea lui Marcel Zambaccian nu are niciun temei, atâta vreme cât tablourile care alcătuiesc Colecția Zambaccian au devenit, prin donație, ”bunuri de interes național ca urmare a darurilor făcute poporului român de o mare familie de români armeni, a căror voință este astăzi contestată”.

”Admiterea cererii și anularea contractelor de donație perfectate în condiții legale, restituirea tablourilor aflate în patrimoniul statului, ar crea un gol ireparabil în memoria spirituală a României.

În schimbul acestor donații statul român ”a păstrat și expus operele, a plătit utilitățile muzeului și ale familiei pe toată durata vieții acestora, a plătit câte 3000 lei lunar donatorilor Archalouise Zambaccian și Ovanes Zambaccian și câte 1000 lei lunar Anitei Zambaccian pe toată durata vieții acestora”

Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în septembrie 1947. Celebrul armean, decorat de Regele Mihai

Muzeul Zambaccian, care găzduiește una dintre cele mai mari colecții de artă ale lumii, a fost inaugurat în luna septembrie a anului 1947. La inaugurare au participat personalități ale lumii politice și artistice, printre care Gala Galaction și Jean Steriadi – pictor și grafician român, profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru titular al Academiei Române din anul 1948.

Actul de donație încheiat atunci preciza că Krikor Zambaccian este custode al muzeului și, mai mult, avea să locuiască în imobilul donat, împreună cu soția sa – Archalouise – și mama sa. Toate cheltuielile necesare pentru întreținerea muzeului și plata angajaților, inclusiv paznicii, urmau a fi plătite de statul român.

Casa lui Zambaccian fusese proiectată de arhitectul C.D. Galin, special concepută nu numai ca spațiu de locuit, ci și ca spațiu expozițional pentru opere de artă, fiind deschisă o zi pe săptămână pentru publicul amator de artă încă de la terminarea construcției, în 1942.

După inaugurarea muzeului, celebrul armean a fost decorat de regele Mihai, iar Academia Română l-a inclus pe Krikor Zambaccian printre membrii săi. Krikor Zambaccian completează colecția inițială cu 23 picturi românești și o sculptură – la data de 11.04.1956 – printr-un ”înscris confirmativ al darului făcut”. Prin acest act, donatorul ”renunță la sarcinile din primul act, primind edificarea unui etaj și solicită să se construiască o sală la parter luminată de sus și cere în postul de asistent muzeal să fie numit nepotul său Jaques Zambaccian”.

După decesul lui lui Krikor Zambaccian, moștenitorii – soția, mama și fratele – încheie un alt act de donație – autentificat sub nr. 4330/02.11.1962 – ”prin care donează Statului Român 17 lucrări aparținând pictorilor impresioniști și moderni și 430 de cărți aflate în biblioteca acestora”.

Corneliu Baba, Portretul lui Krikor H. Zambaccian. Sursa: CIMEC

Nepotul lui Zambaccian: ”Statul român a negociat de pe poziții de forță”

Este lesne de înțeles că o asemenea colecție care valorează zeci de milioane de euro constituie o tentație indiscutabilă, cu atât mai mult cu cât nepotul lui Krikor Zambaccian a susținut, în fața judecătorilor, că actele de donație existente ascund, de fapt, o intervenție brutală – abil mascată – a autorităților comuniste.

Marcel Zambaccian a declarat, în instanță, că statul român a impus ca Krikor Zambaccian să doneze colecția sa, ”iar statul negocia de pe poziții de forță în acea perioadă”. 

Reprezentanții Muzeului Național de Artă al României prezintă, însă, o cu totul altă variantă, considerând că nepotul lui Krikor Zambaccian greșește atunci când susține că a existat și intervenția statului sovietic în ”Donația Zambaccian”, argumentând că – într-o astfel de situație – nici măcar nu ar mai fi putut fi încheiată vreo donație. Mai mult, Zambaccian își exprimase dorința de a dona valoroasele opere de artă încă din 1933.

”Cu referire la donația din 1947, cu privire la care reclamantul invocă intervenția statului sovietic, pârâtul arată că dacă afirmațiile ar fi adevărate, nu se putea încheia nicio donație cu statul român, iar tablourile ar fi fost însușite de regimul sovietic și fără acordul proprietarului.  Susține pârâtul că intenția donatorului Krikor Zambaccian de a dona statului operele și de a organiza un muzeu care să îi poarte numele, i-a aparținut donatorului și s-a născut încă din anul 1933, deci înainte de ocupația sovietică și donația din 1947”.

”Cu referire și la donația din anul 1956, că deși reclamantul invocă existența unor presiuni, nu aduce nicio dovadă. În mod similar și în ceea ce privește donația din anul 1962.  Intenția donatorului de a dona rezultă din actele vremii și discursurile publice

În ceea ce privește semanrea actului prin punerea amprentei, aceasta s-a făcut potrivit dispozițiilor legale existente la data respectivă și exprimă acordul la încheierea actului”

Muzeul Național de Artă al României

Paul Cezanne, Portret de fetiță, colecția Zambaccian. Sursa: CIMEC

Miză de zeci de milioane de euro, joc de-a șoarecele cu pisica în fața judecătorilor

De-a lungul anilor, acest proces de răsunet s-a transformat într-un joc de-a șoarecele cu pisica, însă miza este una uriașă. Trecând peste valoarea artistică atemporală, colecția Zambaccian valoarează zeci de milioane de euro, cu aproximativ 10 ani în urmă fiind evaluată la aproximativ 14 milioane de euro.

Muzeul Național de Artă al României a depus ”întâmpinări” repetate, susținând că Marcel Zambaccian nici nu are ”o calitate procesuală activă”

”Intenția donatorilor de a gratifica statul român a fost fondată pe o cauză licită, iar nu pe una ilicită cum susține Marcel Zambaccian, iar perfectarea donațiilor s-a făcut în condiții legale, în prezența unui notar”, susțin reprezentanții Muzeului Național de Artă al României.

În luna ianuarie 2018, judecătorii au respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de Marcel Zambaccian, numai că acesta – în martie 2018 – formulează o nouă cerere. În luna aprilie, judecătorii dispun, totuși, reluarea cauzei ”Colecția Zambaccian”, iar acest proces senzațional intră într-o nouă etapă.

Însă nepotul lui Krikor Zambaccian are parte de încă o surpriză neplăcută, pentru că în luna iunie a anului 2018 judecătorii decid, din nou, suspendarea judecării cauzei, ”pentru soluționarea cauzei penale nr. xxxxx/299/2017, privind măsura subsidiară a anulării certificatelor de moștenitor”. 

Marcel Zambaccian contraatacă, în aceeași lună, cerând repunerea pe rol a cauzei, iar judecătorii… îi dau dreptate în ședința din 22 iulie, ”punând în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și rămânând în pronunțare asupra acestei excepții”. 

Marcel Zambaccian, veste-șoc din partea judecătorilor: ”Lipsă procesuală activă, declarație falsă, certificate de moștenitor false”

În luna august a acestui an, judecătorii de la Tribunalul București au hotărât – analizând toate informațiile din acest dosar senzațional – că nepotul lui Krikor Zambaccian ”nu are calitate procesuală activă”.

Totodată, magistrații au respins cererea prin care Marcel Zambaccian a cerut ca actele de donație prin care operele de artă din Colecția Zambaccian au intrat în posesia statului român să fie anulate.

Dar Tribunalul București a constatat și că ”șirul succesiunii” este întrerupt, fiind anulate două acte de moștenire și stabilind că Marcel Zambaccian a dat… o declarație falsă.

„Cât privește solicitarea petentului – intimat Marcel Zambaccian, în sensul de a se dispune schimbarea temeiului de clasare, (…) judecătorul de cameră preliminară constată în primul rând că Certificatul nr. 92 din data de 16.06.1999 prin care a fost redezbătută succesiunea de pe urmele numitului Krikor Zambaccian nu reflectă realitatea fiind emis pe baza declarației false a intimatului care nu a menționat-o ca moștenitoare a defunctului Krikor Zambaccian și pe Archalouise Zambaccian”.

”Actele derivate, Certificatul de moștenitor art. 90 din 16.06.1999 și Certificatul  de moștenitor 91 din 16.06.1999, sunt de asemenea false, acest înscrisuri fiind folosite de către Zambaccian Marcel în dosarul (…) aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, ulterior declinat spre soluționare Tribunalului București”

Tribunalul București

Un nou TUN financiar dat de Gigi Becali în plină criză de coronavirus. Patronul de...
România, lovită năprasnic de un ciclon! Va fi prăpăd. Vin ninsorile
FOTO. Daniela Crudu, imaginile pe care le-ar vrea șterse: cum arăta fără operații estetice! Nu...
FOTO. Sandra Izbașa, în costum de baie! Imagini hot cu fosta gimnastă: arată fabulos la...
Ce salarii sunt în Poliție – cât câștigă lunar un subofițer și cât primește un...
Începe „Rabla pentru electrocasnice”. Iata valoarea voucherului pentru fiecare dintre echipamente finanţate
Guvernul danez, somat să exhumeze milioanele de nurci din gropile comune. Cazul provoacă noi tensiuni...
România, lovită năprasnic de un ciclon! Va fi prăpăd. Vin ninsorile
Tatăl Ralucăi Pastramă și-a ieșit din minți după ce a aflat că fiica sa a...
REGINA care nu se putea abţine să FACĂ sex. După ce PRINDEA un bărbat...
ȘOCANT! Mihai Malaimare, la un pas de a-și pierde viața! Cum era să moară îndrăgitul...
Alimentul care dăunează inimii. Consumul trebuie redus rapid, chiar din acest moment
Nu China, ci altă țară este sursa coronavirusului care a bulversat planeta. Noile dovezi
Simptomul înșelător al COVID-19, pe care pacienții nu-l observă. Semnalul de alarmă tras de medicul...
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Viaţa tumultoasă a unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume. A crescut în orfelinat,...
Ai probleme cu acneea? Atunci ar trebui să consumi mai des aceste ceaiuri
Inchide