ACUZAȚII GRAVE. Statul european care PROFITĂ de pandemie pentru a instaura DICTATURA

Ungaria lui Viktor Orban ar putea renunța definitiv la democrație dacă guvernul adoptă o reformă care îi acordă puteri nelimitate cu justificarea de a lupta împotriva pandemiei de coronavirus, avertizează experții și ONG-urile, potrivit AFP.

„Ungaria este un caz special (…) Ceea ce Viktor Orban este pe punctul să facă nu are grad de comparație cu măsurile adoptate în restul țărilor din UE”, spune Milan Nic, specialist în Europa centrală la German Council on Foreign Relations din Berlin, potrivit Hotnews.ro.

#Orbán politically exploits the #Corona crisis to restrict fundamental political freedoms. This bears the risk of undermining the #EU’s core principles & leaving it more fragmented & difficult to manage once the pandemic is over. #Commentary by András Ráczhttps://t.co/FAeOVlf8Kn

— DGAP (@dgapev) March 27, 2020

CONTROVERSĂ Iranienii au pus în scenă un decor cu Donald Trump după gratii, în mijlocul Teheranului. Un actor îl imită pe președintele american în spatele gratiilor

21:34

FLASH NEWS Averile colosale din Guvernul Niculescu. Ministrul independent cu sute de mii de euro în conturi, case și terenuri. Colegii săi de Cabinet dețin bijuterii în valoare de 40.000 de euro și terenuri de mii de m²

21:15

După ce a instaurat în 11 martie un regim de stare de urgență, liderul suveranist urmează să supună marți parlamentului o lege care o prelungește pe termen nedefinit și îi permite să legifereze prin decrete și să suspende calendarul electoral, fără controlul Parlamentului.

Proiectul prevede de asemenea până la cinci ani de închisoare pentru cei care difuzează „informații false” legate de virus, într-o țară unde această critică este adresată de putere în mod regulat ultimelor mass media independente.

Partidul Fidesz al premierului dispune de majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea legii.

Fost disident anticomunist convertit la naționalism și la discurs anti-imigrație, Viktor Orban a modificat deja profund peisajul politic, judiciar, constituțional și mediatic al țării pe care o conduce din aprilie 2010, un deceniu.

Disputele sale cu instituțiile europene, ONU, reprezentanții societății civile sunt nenumărate, la fel ca și avertismentele de „derive autoritariste”, „afectarea democrației” sau „încălcarea statului de drept”.

„Până în prezent, sistemul pus la punct de guvernul Fidesz cu premierul Viktor Orban, omul forte de la vârf, era considerat un stat hibrid: nici democrație, nici dictatură”, arăta fostul ziarist Paul Lendvai în presa austriacă.

Cu noile puteri pe care și le va aroga guvernul, „va deveni Ungaria prima dictatură din Uniunea Europeană?”, se întreba acesta, refugiat în Austria după insurecția din 1956 zdrobită de sovietici.

„Dictatură” – acuzația este formulată și de filosoful Gaspar Miklos Tamas, opozant vechi al lui Viktor Orban, pe care îl acuză că se folosește de epidemie drept „pretext” pentru întărirea puterilor.

Acest subiect nu va ajuta cu nimic la relaxarea relațiilor dintre premierul ungar și familia europeană de dreapta din care face parte, și care nu poate lua de luni de zile o decizie privind oportunitatea excluderii din rândurile sale a liderului de 56 de ani.

Deputatul european Othmar Karas, unul dintre liderii conservatorilor austrieci (ÖVP), acest nou „scandal îl plasează pe Orban pe urmele președintelui turc Erdogan”, o altă încarnare a derivelor antidemocratice.

Vikor Orban, la rândul său, continuă să susțină că este un conservator tradițional, fără nicio legătură cu mișcările extremiste.

Opoziția ungară, care cere măsuri pentru încadrarea stării de urgență, este acuzată că „seamănă frica” și că obstrucționează lupta împotriva virusului prin criticile sale.

Ungaria nu este singurul stat cu un soclu fragil al democrației și unde întărirea puterii executivului stârnește temeri legate de derive.

Împotriva avizului opoziției și a numeroși experți, puterea ultraconservatoare poloneză pare determinată să mențină alegerile prezidențiale din mai și să profite de avantajul pe care-l oferă această perioadă de criză.

În Bulgaria, președintele Rumen Radev a recurs la dreptul de veto pentru a bloca o controversată lege care impunea pedepse de închisoare pentru difuzarea de informații false legate de bolile infecțioase, similară celei din Ungaria