ALEGERI Locale 2024 România. Gabriel Pleșa obține un nou mandat la conducerea primăriei Alba Iulia

Alegerile Locale 2024 au loc pe 9 iunie. În această zi, locuitorii din Alba Iulia îşi votează primarul, consilierii şi preşedintele Consiliului Judeţean.

În cursa pentru postul de primar al oraşului Alba Iulia pentru alegerile din 2024 s-au încris 6 candidaţi, între care 2 femei şi 4 bărbaţi. Pe listele consilierilor locali s-au înscris 232 de candidaţi.

UPDATE: Gabriel Pleșa obține un nou mandat la conducerea primăriei Alba Iulia. În urma alegerilor din data de 9 iunie 2024, Gabriel Pleșa câștigă cu PNL, detașat alegerile locale, scrie publicația locală Alba24.ro.

UPDATE ora 11.00: Gabriel-Codru Pleşa (PNL) – primarul în funcţie – conduce detașat

Potrivit rezultatelor parțiale, în lupta pentru câștigarea funcției de primar al municipiului Alba Iulia, Gabriel-Codru Pleşa (PNL) – primarul în funcţie – conduce cu un scor de 48,74%, fiind urmat de Voicu Vuşcan cu 20,41% (4.807).

UTILE Cine are obligația să curețe gheața și zăpada de pe trotuare. Amenzi de până la 500 de lei. Ce prevede legea în România

17:17

ACTUALITATE Un apel venit de la sute de kilometri a salvat o femeie din Craiova bătută de soţ

17:09

Lista candidaților pentru Primăria Alba Iulia 2024

• Gabriel-Codru Pleşa (PNL) – primarul în funcţie;
• Călin-Gheorghe Matieş (AUR);
• Dana-Elisebeta Nanu (USR);
• Voicu Vuşcan (PSD);
• Ludoşan Diana (PNCR)
• Călin-Silviu Pădurean (PPR).

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport.

Alegătorii români pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 în străinătate.

Alegeri locale 2024. Ce votăm pe 9 iunie

La alegerile locale din 9 iunie, care se organizează într-un singur tur, vom alege:

• primari/primari de sector – scrutin uninominal, într-un tur;
• consilieri locali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• consilieri județeni/generali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide);
• președinți ai consiliilor județene;
• președinți ai consiliilor județene/primarul general – scrutin uninominal, într-un tur.

Cetățenii români, cu domiciliul în țară, pot vota doar cu buletinul. Pașaportul, utilizat numai de românii ce locuiesc din afara României

Cartea de identitate este singurul document cu care se poate vota la alegerile locale și europarlamentare, în cazul cetățenilor care locuiesc în țară. Cetățenii români pot vota cu pașaportul doar dacă au domiciliu în străinătate.

Pe 28 mai a apărut pe site-ul Biroului Electoral Central o hotărâre ce stipulează clar doar cetățeni români cu domiciliul în străinătate și care votează acolo și cetățenii români domiciliați în afara țării, dar care vor vota în România, pe 9 iunie, pot vota cu pașaportul simplu, electronic și temporar.

Cetățenii români, cu domiciliul în România și care votează pe teritoriul țării, o pot face utilizând doar cartea de identitate.

În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie

Persoanele care nu se pot deplasa la secțiile de vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie – fie că sunt bolnave, fie că sunt arestate sau condamnate, dar nu au interdicție de vot din partea instanței – au posibilitatea, conform legii, să solicite urna specială, care le va fi adusă la domiciliu, la spital sau la penitenciar, dar trebuie să facă o cerere standard și să aducă dovezi că nu pot merge să voteze în secțiile care vor fi deschise pentru aceste scrutine.

Legea 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede categoriile de alegători și condițiile în care se poate solicita urna specială de vot la cele două scrutine din 9 iunie.

Conform articolului 91 din legea citată, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele Biroului Electoral al secției de votare poate aproba – la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate – ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai Biroului Electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii Biroului Electoral al secției de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În acestea cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele Biroului Electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existentă la secția respectivă. Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei desemnate pentru a merge cu urna specială.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

La ora 21:00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

Pentru persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispozițiile articolului 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot, potrivit legii.